Ardeu | Comuna: Balşa | Judeţ: Hunedoara | Punct: Cetăţuie (Cetăţeaua) | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène târziu; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Neatribuit; Domestic; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Cetate;
Cod RAN:
| 87870.01 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Balşa
Localitate:
Ardeu
Punct:
Cetăţuie (Cetăţeaua)
Localizare:
| 87870.01 |
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ferencz | Iosif Vasile | responsabil | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Căstăian | Mihai Cristian | responsabil sector | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Török | Vlad | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Căsălean | Adrian | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Popa | Cristian Ioan | responsabil sector | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Constantin | Roman Cristian | responsabil sector | Muzeul Castelul Corvinilor, Hunedoara |
Raport:
Perioada de desfăşurare a campaniei: 07.10.2014-18.10.2014
Cercetări arheologice la Ardeu pe dealul Cetăţuie şi în zona înconjurătoare au fost întreprinse începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea când Téglas Gábor, primul director al Muzeului din Deva a descins în acest areal. Din acest motiv se poate spune că est cel mai vechi obiectiv investigat de muzeul devean, la iniţiativa sa şi nu ca partener în activităţi iniţiate de alte instituţii.
Din anul 2001 Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva a demarat o suită de campanii de cercetare sistematică. Toate acestea au clarificat aspecte importante legate de arhitectura monumentului, au condus la identificarea mai multor complexe arheologice, a aspectelor principale privind cronologia sitului şi privind comunităţile umane care au locuit pe parcursul timpului în acel loc. Cantitatea impresionantă şi mai ales varietatea materialului arheologic descoperit reprezintă una dintre caracteristicile specifice ale acestui sit.
Finanţarea lucrărilor s-a făcut din bugetul MCDR, al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, al Direcţiei Judeţene a Drumurilor R.A – Hunedoara şi nu în ultimul rând, din cel al Ministerului Culturii.
Campania de cercetări din anul 2014 s-a desfăşurat pe parcursul verii, fiind finanţată de MCDR Deva. Lipsa forţei de muncă în zonă ne-a determinat să apelăm la voluntari, puşi la dispoziţie de Asociaţia pro Corvina, din Ardeu, pe bază de contract. Lucrările s-au desfăşurat pe culmea dealului, în interiorul cetăţii dacice. Cercetările au fost orientate pe două sectoare distincte.
1. Continuarea cercetării atelierului dacic de fierărie, prelucrarea bronzului şi realizarea obiectelor din IMDA (industria materiilor prime animale)
2. Extinderea cercetării turnului – locuinţă, cea mai impunătoare clădire aflată în incinta cetăţii dacice de la Ardeu, continuând cercetarea începută în campania anului 2013.
În campaia din luna august, în intervalul 18-31 august cercetările au continuat investigarea atelierului metalurgic. Martorul stratigrafic lăsat între secţiunea S5B şi suprafaţa Sp4 a fost demontat cu multă atenţie, cu scopul de a fi surprinse nivelurile de amenajare ale complexului.
În campania din luna octombrie, în intervalul 7 – 18 octombrie ne-am concentrat cercetările asupra turnului – locuinţă şi spre cercetarea cu ajutorul sitei a pământului depozitat pe marginea unităţilor de cercetare în campaniile din anii 2002 şi 2013.
Pe sectorul de cercetare, situat pe mamelonul cel mai înalt, care domină întregul platou superior, a fost trasată şi cercetată parţial în campania din anul 2013 o suprafaţă cu dimensiunile de 5x5 m. În acel loc am considerat că a fost identificată platforma din piatră locală pe care a fost construit turnul-locuinţă. Lucrul cu atenţie sporită, cernerea întregii cantităţi de pământ prin sită şi evidenţierea tuturor elementelor din piatră ale structurii dacice amenajate au făcut imposibilă finalizarea cercetării. În campania
din luna octombrie am secţionat pe o lăţime de 1 m, în partea sudică ceea ce credem a fi platforma din piatră, pentru a obţine un profil stratigrafic.
Fondurile alocate de către Ministerul Culturii au fost utilizate, conform anexei la contractul de finanţare aprobat prin contractul de finanţare. Astfel, pentru materiale şi materiale consumabile a fost destinată suma de 920 lei (la care s-a adăugat suma prin care MCDR a cofinanţat aceste lucrări, în valoare de
210 lei). Cheltuielile de deplasare pentru arheologii participanţi au fost achitate de către muzeu. De asemenea, au fost angajaţi 6 muncitori necalificaţi pentru realizarea săpăturilor, conform contractului.
Cercetarea cu ajutorul sitei a pământului depozitat pe marginea unităţilor de cercetare
Începând cu campania din anul 2009 pământul provenind din cercetarea arheologică de la Ardeu a fost cernut prin sită. În acest fel au fost recuperate materiale arheologice de mici dimensiuni, dar cu mare importanţă pentru istoria locului. Atât în campaniile mai vechi, cât şi în ultimii ani pământul care nu a fost sitat a fost depozitat pe marginea unităţilor de cercetare cu intenţia de a acoperi, dacă este cazul, şanţurile cercetate.
Movile de pământ rezultate din cercetările mai vechi (Téglas Gábor 1880 sau Larisa Nemoianu 1973) încă se mai văd la suprafaţa solului. Credem că este foarte posibil ca ele să ascundă încă o serie de obiecte de patrimoniu. Din acest motiv ne- am propus să cercetăm cu ajutorul sitei, rând pe rând, toate aceste „depozite” de pământ, încercând să recuperăm artefactele. Munca presupune atenţie şi solicită din plin „resursa timp” alocată investigaţiilor arheologice.
În campania din octombrie 2014 am cercetat cu ajutorul sitei pământul rezultat din cercetarea suprafeţei Sp 2/2002, depozitat de noi la nord de această unitate de cercetare. În partea nordică a acesteia a fost identificată în campania din anul 2002 marginea unei locuinţe dacice, precum şi „amprenta” zidului fortificaţiei medievale. În pământul depozitat mai bine de un deceniu am redescoperit şi am pregătit pentru analiza mai mulţi bulgări de mortar.
De asemenea, dintre piesele de patrimoniu se disting o cheie romană din fier şi un pandantiv realizat din colţ de animal răpitor (vulpe, câine?). Trebuie menţionată cu acest prilej şi o vertebră de peşte. Această piesă, alături de un cârlig de pescuit realizat din sârmă de fier dovedeşte prezenţa la Ardeu a unui pescar, poate al doilea, după meşterul a cărui atelier îl cercetăm cu amănunţime încă din anul 2004.
Tot în acest pământ cercetat cu ajutorul sitei am remarcat din nou prezenţa a numeroase pietricele, în marea lor majoritate cuarţite, cu urme de rulare în apă.
Astfel de pietricele au fost observate de noi şi cu alte prilejuri, iar prezenţa lor, pe culmea dealului Cetăţuie a fost interpretată ca o dovadă că o parte din pământul cercetat de noi a fost adus intenţionat de la poalele dealului, dintr-o zonă din apropierea văii.
Din secţiunea magistrală S4M’/2002 a rămas o cantitate relativ mică de pământ, depozitată pe margine, în partea de vest. Descoperirile descoperite cu prilejul cercetării acestui sector, deosebit de bogate, au fost interpretate ca reprezentând inventarului turnului – locuinţă, căzut în urma unui incendiu de mari dimensiuni. Piesele descoperite cu acel prilej, de o diversitate şi într-un număr remarcabil au fost în parte analizate şi supuse interesului specialiştilor cu diverse prilejuri. Cercetând cu ajutorul sitei o parte din pământul depozitat pe marginea secţiunii, în campania din octombrie 2014 au fost recuperate un fragment din muştiucul unei zăbale din fier şi o ţintă provenind de la o sanda romană.
Alături de artefactele prezentate a fost recoltată şi o mare cantitate de lipitură de lut, arsă, provenind din pereţii turnului – locuinţă.
Cercetarea arheologică a turnului – locuinţă
Identificată în partea nordică a dealului Cetăţuie, cea mai importantă/impozantă clădire din cadrul cetăţii dacice de la Ardeu este Turnul – locuinţă. În campania din anul 2002 a fost surprins un fragment dintr-o structură din piatră legată cu lut, cu o lăţime de cca 2 m, păstrată pe o înălţime de cca 0, 40 m, chiar în capătul secţiunii magistrale. Noi am interpretat-o ca fiind zidul nordic al turnului – locuinţă.
În campania din anul 2013 ne-am propus extinderea cercetărilor asupra mamelonului aflat în partea nordică a platoului superior cu scopul de a cunoaşte planimetria edificiului. Imediat sul nivelul vegetal se găsea o aglomerare de pietre, în cea mai mare parte piatră locală, însă nelipsind nici calcarul cu aspect poros provenind de la distanţă de mai mulţi kilometri de Ardeu.
În campania din luna octombrie 2014 am continuat cercetarea acestei suprafeţe de cercetare secţionând partea sudică pe lăţimea de 1 m, cu scopul culegerii de date privind arhitectura acestui obiectiv. Artefactele descoperite sunt puţine şi sunt constituite din ceramică foarte fragmentată, puţine fragmente de oase şi un număr mic de artefacte metalice. Între acestea se numără, aşa cum era şi firesc, materialele de construcţie (piroane), dar şi un vârf de săgeată fragmentar.
Ceea ce a ieşit în evidenţă în această arie încă din anul trecut a fost că stânca locală, cruţată de către daci, în colţul sud – estic al suprafeţei noastre de cercetare prezintă urme de amenajare. Pe măsura avansării cercetării a devenit evident faptul că aceasta a fost tăiată, mai multe urme de daltă putând fi observate cu claritate.
În ceea ce priveşte rostul efortului depus, el a devenit, de asemenea foarte clar în urma cercetărilor din toamna acestui an. S-a putut observa că stânca a fost modelată pentru a putea fi construit un zid al cărui parament interior realizat din blocuri de calcar poros, de talie mare a fost surprins in situ. Zidul cercetat de noi, aparţinând unei construcţii monumentale pe care în continuare o interpretăm ca fiind turnul – locuinţă este realizat în aceeaşi tehnică pe care o cunoaştem din Munţii Orăştiei. Noi am reuşit să identificăm numai o asiză, în mica noastră secţiune fiind formată dintr-un bloc de calcar şi un al doilea sub formă de butisă, împlântată în emplecton.
Emplectonul, cu o lăţime de mai mult de doi metri a fost realizat din piatră locală lipită cu un lut de culoare gălbuie, foarte dens şi în acelaşi timp cu proprietăţi plastice (frământat în mână el poate să fie modelat precum plastelina).
Paramentul exterior nu a fost găsit, el găsindu-se, foarte probabil în afara unităţii noastre de cercetare.
Cercetarea noastră în campania din octombrie 2014 în zona turnului – locuinţă a contribuit din plin la înţelegerea arhitecturii dacice la Ardeu. Zidul identificat de noi în campania din 2002 era de fapt emplectonul, iar blocurile din piatră de talie, care lipsesc în acel loc, credem că au fost scoase într-o perioadă ulterioară evului mediu, aşa cum pare să dovedească groapa identificată în campania din anul 2013 şi cum pare să fie şi situaţia identificată în acest an în partea superioară a emplectonului.
Industria materiilor dure animale descoperită în campania 2014
Corneliu Beldiman (UCDC, Bucureşti), Diana-Maria Sztancs
(UCDC, Bucureşti)
Context. Cercetările arheologice desfăşurate în campania 2014 în situl de la Ardeu, punctul „Cetăţuie”, jud. Hunedoara (în continuare, ARC) de către un colectiv condus de dr. Iosif Vasile Ferencz (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva) au prilejuit şi recuperarea unui mic lot de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale (IMDA). Ele provin, probabil (fiind descoperite în contexte secundare), din nivelul de locuire atribuit celei de a doua epoci a fierului, respectiv perioada Statului Dac (sec. I î.Chr. – I p.Chr.)3.
Scopul analizei de faţă este acela de a introduce în circuitul ştiinţific datele primare relative la piesele respective. Una dintre ele (corn de cerb – deşeu) se înscrie, din punct de vedere tipologic şi tehnologic, în seria materialelor deja recuperate în sit şi analizate. altele (pandantive din dinţi de animale) sunt semnalate pentru prima dată în cuprinsul repertoriului IMDA de la ARC, astfel că importanţa lor este cu atât mai mare, chiar dacă nu avem la dispoziţie date de context clare4.
Ocazia recentă a analizei resturilor animaliere, oferită de proiectul realizării expoziţiei şi a catalogului artefactelor dacice din materii dure animale, ca şi contribuţiile ulterioare, au permis o primă abordare a acestei problematici5.
Aducem mulţumiri dr. Iosif Vasile Ferencz pentru amabilitatea cu care ne-a pus la dispoziţie spre studiu lotul respectiv şi datele aferente.
Metodologie, repertoriu. Lotul studiat cuprinde 3 piese (N total = 3) (tabelul nr. 1; fig. 1-6). Acestea se păstrează în colecţiile Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva (în curs de inventariere). Starea de conservare a suprafeţelor este bună şi foarte bună, permiţând efectuarea optimă a observaţiilor impuse de studiul complex specific al artefactelor din materii dure animale.
În prima etapă a studiului s-a realizat clasificarea tipologică, urmată de elaborarea repertoriului lotului, în cadrul căruia fiecare piesă este identificată printr-un indicativ, compus din sigla sitului, anul descoperirii şi numărul curent (exemplu: ARC/2014_1).
Fiecare artefact a fost tratat după un protocol standard, cu mai multe paliere şi componente, vizând înregistrarea extensivă/exhaustivă a datelor (a se vedea tabelul nr. 1 şi repertoriul). Se vizează aspecte precum: materiile prime; starea de conservare (piese întregi, fragmentare/fragmente); tipologia; morfologia; morfometria; urmele de fabricare; urmele de utilizare; formularea ipotezelor relative la rolul funcţional.
Fişele artefactelor sunt ordonate pe niveluri/culturi. Fişa standard pune la dispoziţie datele despre artefact în următoarea structură: Indicativ ● Tip ● Cod tipologic ● Categorie (unelte, arme, podoabe, materii prime, accesorii etc.) ● Instituţie deţinătoare/Colecţie ● Număr de inventar ● Context ● Apartenenţă culturală ● Fig. ● Materie primă ● Stare de conservare (întreg, fragmentar, fragment) ● Descriere (morfologie, date tehnice privind fabricarea, urme de utilizare, rol funcţional prezumat etc.) ● Dimensiuni (mm) ● Bibliografia/Inedit6.
Tipologie, materii prime, aspecte tehnologice
Categoriile tipologice reprezentate sunt, în conformitate cu lista tipologică Beldiman 20077. III Podoabe; V Diverse. Piese tehnice. Deşeuri.
Repartiţia cantitativă a grupelor tipologice şi a tipurilor se prezintă astfel: III Podoabe: Pandantiv amenajat pe canin de câine, N = 1; Pandantiv (Materie primă) – canin rezidual de ciută, N = 1; V Diverse. Piese tehnice. Deşeuri: Rază de corn de cerb, segment distal, N = 1.
Ca materii prime, efectivul este compus din piese realizate din: dinte (canin) de animal domestic (câine); dinte (canin) de animal sălbatic vânat (ciută); corn de cerb (rază), procurat prin culegere sau prin vânătoare.
Analiza artefactelor descoperite în campania 2014 a recurs, în mod sistematic, la mijloace optice de observare (microscop optic, măriri x10 – x40; microscop digital, măriri x10 – x400); au fost realizate seturi complete de fotografii la diverse scări, inclusiv cu ajutorul microscopului, completându-se banca de imagini a repertoriului artefactelor din sit, constituită anterior.
Cuantificarea tuturor parametrilor pieselor recuperate în campania 2014 a permis alimentarea bazei de date a IMDA din situl de la ARC, iniţiată cu prilejul analizei primului lot de piese în anul 2012.
Ca procedee tehnice atestate prin analiza artefactelor se pot menţiona: debitajul prin percuţie directă/cioplire, percuţie directă/fracturare cu ajutorul toporului/securii (rază de corn de
cerb); fasonarea prin abraziune şi raclaj şi perforare bilaterală cu sfredelul (canin de câine).
Piesele se obţineau prin procesarea materiei prime intra-sit, probabil în mediul domestic (pandantiv din canin de câine; materia primă pentru pandantiv din canin de ciută) sau în atelierul de fierărie identificat prin cercetările din anii anteriori (probabil cornul de cerb); materiile prime se procurau local de la speciile domestice şi vânate sau erau culese (cornul de cerb).
Piese similare au fost semnalate în contextul siturilor de epocă dacică (pandantive din dinţi de animale; de remarcat frecvenţa lor relativ redusă, mai ales a celor confecţionate din canini de cerb/ciută)8 sau în componenţa lotului de la ARC studiat anterior (mai ales piesa ARC 13)9.
Concluzii. Analiza tipologică şi tehnologică a pieselor IMDA descoperite la ARC în campania 2014 a permis adăugarea în lista tipologică aferentă lotului IMDA studiat până în prezent a două piese relativ rare, semnalate în premieră în sit: pandantiv realizat din canin de câine; materie primă pentru pandantiv realizat din canin de ciută; adăugarea în repertoriul pieselor tehnice a unui artefact care documentează procesarea cornului de cerb, probabil în cuprinsul atelierului de fierărie. Importanţa pieselor analizate este, astfel, sporită semnificativ de aceste atribute. Datele au fost încărcate în baza de date şi în banca de imagini create pentru artefactele IMDA din situl de la ARC.
Lotul studiat furnizează noi repere tipologice, paleotehnologice şi cultural-cronologice importante pentru abordarea complexă şi extensivă a manifestărilor civilizaţiei şi culturii dacice în spaţiul intracarpatic.
Repertoriu. Fişa standard pune la dispoziţie datele despre fiecare piesă în structura menţionată supra, Metodologie, repertoriu.
ARC/2014_1 ● Pandantiv amenajat pe canin perforat de
câine ● MCDR – FNI (provizoriu) ● Datare probabilă: a doua epocă a fierului, sec. I î.Chr. – I p.Chr. ● Fig. 1-2 ● 2014 SP 2 Passim Din pământul depozitat pe marginea suprafeţei spre nord în anul 2002. ● Câine (Canis familiaris) ● Canin inferior stâng ●Piesă întreagă; suprafeţe în stare de conservare foarte bună; pe feţe se observă două fisuri axiale, produse în vechime, afectând pe faţa laterală întreaga lungime, iar pe faţa mezială cca jumătate din lungime. ● Canin inferior stâng de câine, perforat pentru a fi utilizat ca pandantiv; partea proximală (apicală) a fost amenajată pentru realizarea perforaţiei prin raclaj şi abraziune pe ambele feţe, pe o lungime de cca 9-10 mm. Extremitatea proximală este anatomică, nemodificată din punct de vedere tehnic, având formă convexă semicirculară. Perforaţia are formă circulară în plan şi bitronconică asimetrică în profil (diametru exterior mai mare pe faţa mezială); este plasată excentric; a fost realizată prin rotaţie continuă probabil cu ajutorul sfredelului; pe faţa opusă a fost alezată. Urme de utilizare: tocirea, lustruirea intense ale suprafeţelor, mai ales a părţii proximale amenajate; urme clar marcate la nivelul perforaţiei, care are marginile tocite. ● Dimensiuni (mm): L tot 33,78; EP 3,60/1,76; PP la nivelul perf 5,14/2,43; PM 8,14/4,75; baza coroanei 8,47/5,21; ED 2,87/2,51; diam perf pe faţa 1: ext 3,87; diam perf pe faţa 2: ext 3,66; diam int perf 2,70.
ARC/2014_2 ● Materie primă pentru pandantiv – canin rezidual de ciută ● MCDR – FNI (provizoriu) ●
Datare probabilă: a doua epocă a fierului, sec. I î.Chr. – I p.Chr. ● Fig. 3-4 ● 2014 SP 4 Passim Din curăţarea părţii de vest a suprafeţei în jurul cuptorului. ● Ciută de cerb (Cervus elaphus) ● Canin drept ● Piesă întreagă; suprafeţe în stare de conservare foarte bună; tocire anatomico-funcţională la nivelul coroanei. ● Canin de ciută; suprafeţele se prezintă cu morfologia anatomică nemodificată din punct de vedere tehnic; nu se observă urme de extragere din maxilar. Prezenţa în contextul complexului arheologic argumentează prelevarea intenţionată în vederea amenajării unui obiect de podoabă (pandantiv perforat). Trebuie remarcată cu acest prilej frecvenţa relativ redusă a descoperirilor de piese de podoabă realizate pe canini de cerb în situri aparţinând celei de a doua epoci a fierului (civilizaţia geto-dacică), fapt care sporeşte importanţa recuperării piesei. ● Dimensiuni (mm): L tot 22,52; EP5,32/2,05; PP 6,35/2,87; PM 7,65/4,05; baza coroanei 9,70/5,32; ED 6,20/5,22.
ARC/2014_3 ● Rază de corn de cerb – Deşeu ● MCDR – FNI (provizoriu) ● Datare probabilă: a doua epocă a fierului, sec. I î.Chr. – I p.Chr. ● Fig. 5-6 ● 2014 SP 4 Passim. ● Cerb (Cervus elaphus). ● Rază de corn de cerb, segment distal. ● Piesă întreagă; suprafeţe în stare de conservare foarte bună; pe faţa laterală se observă o suprafaţă exfoliată a compactei, cu dimensiunile de 11,15/7,25 mm. ● Rază de corn de cerb, segment distal, detaşat prin percuţie directă/cioplire repetată, precisă, aplicată pe întreaga ircumferinţă; detaşare prin percuţie directă/fracturare. Se pot observa urmele de impact transversale şi oblice, suprapuse, generate prin aplicarea procedeului cioplirii, folosindu-se o unealtă cu tăiş foarte ascuţit (topor sau secure). Urmele de impact sunt mai numeroase pe faţa posterioară şi pe faţa anterioară. Ordinea efectuării operaţiei de cioplire în raport cu feţele razei (stabilite convenţional) este: 1 faţa posterioară; 2 faţa anterioară; 3 faţa laterală; 4 faţa mediană. Morfologia urmelor de impact denotă din partea meşterului precizie, meticulozitate şi utilizarea unei unelte adecvate efectuării operaţiei; se poate avea în vedere faptul că piesa provine din atelierul de fierărie, alăturându-se altor artefacte de corn de cerb studiate anterior; se poate remarca faptul că una dintre piese (bază de ax, ARC 1310) prezintă aceleaşi urme de impact/cioplire precise ca şi obiectul analizat. Scopul intervenţiei tehnice a fost extragerea segmentul distal-proximal al razei pentru confecţionarea unui mâner de cuţit sau pentru altă unealtă; astfel de mânere au fost recuperate din cuprinsul inventarului atelierului de fierărie. ● Dimensiuni (mm): L tot 43,15; EP 14,53/11,07; PM 12,78/10,53; ED 7,25/5,04.
Bibliografie:
Note:
1.
3 Ferencz 2012a; Ferencz 2012b; Ferencz 2012c; Ferencz, Roman 2010; Ferencz et alii 2005; Ferencz et alii 2010; Ferencz et alii 2011; Ferencz et alii 2014 – cu bibliografia.
4 Ferencz, Beldiman 2012; Beldiman 2012a; Beldiman 2012b; Beldiman et alii 2012b; Beldiman, Sztancs 2014; Beldiman, Ferencz, Sztancs 2014.
5 Ferencz, Beldiman 2012; Beldiman 2012a; Beldiman 2012b; Beldiman et alii 2012b.
6 Beldiman 2007; Sztancs 2011; supra, nota 2.
7 Beldiman 2007, p. 71-76.
8 Hunedoara - „Grădina Castelului” – Beldiman et alii 2012b, p. 99-100,348-349, pl. 62 (piesă similară aceleia de la ARC) şi pl. 63; Poiana, jud. Galaţi – Vulpe, Teodor 2003; p. 568-569, fig. 89-90/8 (piesă de corn de cerb foarte asemănătoare cu aceea de la ARC); p. 596, fig. 90/2-4, 6-7, 9-
10 – dinţi perforaţi (fig. 90/7, canin perforat foarte asemănător cu acela de la ARC); Brad, jud. Bacău – Ursachi 1995, 314, pl. 233/1-14 – mânere de corn de cerb; p. 412, pl. 30/15-17 – dinţi perforaţi (pl. 30/15, canin perforat foarte asemănător cu acela de la ARC); Răcătău, jud. Bacău – Căpitanu
1987, p. p. 101, fig. 7/1-3, 6-12 – dinţi perforaţi (fig. 7-12, canini perforaţi foarte asemănători cu aceia de la ARC).
9 Beldiman et alii 2012b, p. 77-85, 294-313, pl. 9-27; mai ales piesa ARC
13, bază de ax cu urme de detaşare prin cioplire – p. 301, pl. 15.
10 Beldiman et alii 2012b, p. 80, 301, pl. 15.