Ardeu | Comuna: Balşa | Judeţ: Hunedoara | Punct: Cetăţuie (Cetăţeaua) | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu; Perioadă neprecizată;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Perioadă neprecizată;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Cetate;
Cod RAN:
| 87870.01 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Balşa
Localitate:
Ardeu
Punct:
Cetăţuie (Cetăţeaua)
Localizare:
| 87870.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Roman | Cristian Constantin | participant | Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara |
| Căstăian | Mihai Cristian | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Ferencz | Iosif Vasile | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Dima | Cristian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Popa | Cristian Ioan | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
Raport:
În anul 2010, cercetările au continuat pe cele din anul precedent1, în acelaşi sector vestic al platoului superior al dealului „Cetăţuie”. Date fiind rezultatele cercetării din anul precedent, obiectivele propuse pentru campania din anul 2010 au vizat finalizarea cercetării suprafeţei Sp4 şi extinderea cercetării spre E, printr-o nouă suprafaţă cu dimensiunile de 5 x 4 m. Cercetările s-au desfăşurat pe parcursul a două campanii, în perioada 28 iunie – 15 iulie şi respectiv, 24 august – 15 septembrie.
Datorită finanţării insuficiente, forţa de muncă a fost constituită din voluntari, fapt ce ne-a permis să realizăm următoarele lucrări:
- am cercetat cele două instalaţii identificate în urmă cu un an, în suprafaţa Sp4, care s-au dovedit a fi o vatră deschisă şi un cuptor;
- am început cercetarea într-o nouă unitate de cercetare cu dimensiunile de 5 x 5 m, denumită de noi Sp5;
- am realizat cercetări magnetometrice, pe platoul numit Dealul Judelui, aflat la baza dealului Cetăţuie, cu sprijinul Institutului de arheologie sistemică din Alba Iulia;
- au fost recoltate probe pentru datare geomagnetică de către Călin Şuteu, cercetător în cadrul Institutului de arheologie sistemică din Alba Iulia;
- am efectuat periegheze în zonă, identificând pe culmea dealului Cornet mai multe bucăţi de material având aspectul unei zguri rezultate din reducerea fierului;
- am curăţat vegetaţia tânără, iarba şi vegetaţia uscată, pe platoul superior al Cetăţuii.
Vatra deschisă descoperită în Sp4 a fost construită pe o structură din piatră locală, lipită cu lut, având la suprafaţă o cruste de lut ars pe care se găseau urme de arsură precum şi bucăţi de zgură metalică. Instalaţia de foc a fost amenajată pe marginea unei terase săpată în stânca de calcar a dealului, fiind o construcţie masivă.
Cuptorul era amenajat spre V faţă de vatra descrisă anterior, pe un pat din piatră locală, lipită cu lut. Peste această amenajare a fost aplicat un strat de lut, care a fost îndreptat şi netezit. Cupola a fost ridicată cu ajutorul unei structuri din nuiele, lipite cu lut. Amprentele lăsate de nuiele au fost identificate în timpul cercetării sub forma unei reţele de orificii care se distingeau cromatic şi printr-o textură diferită. Gura de alimentare a cuptorului a fost identificată spre S.
Vatra cuptorului a fost refăcută, această parte, mai nouă, oferind şi probele recoltate pentru datarea geomagnetică.
În suprafaţa Sp5 am înlăturat stratul vegetal şi am cercetat un prim strat arheologic. Acesta, ca şi în unitatea de cercetare alăturată, Sp4 are aspect granulos, conţine multă piatră şi materiale arheologice amestecate, aparţinând mai multor epoci istorice (evul mediu, perioada post romană, dacice şi din preistorie). El corespunde unei secvenţe ale istoriei locului, în care, poate cu prilejul unor amenajări pe coama dealului, a fost mutată spre vale o cantitate mare de pământ, antrenând şi urmele de locuire aferente, prezente în acel loc.
La finele campaniei ne-am oprit deasupra nivelului corespunzător amenajărilor din epoca dacică.
În colţul sud-vestic al suprafeţei de cercetare, încă din momentul trasării am surprins o veche secţiune, presupusă de noi încă din 20042 ca fiind una dintre unităţile de cercetare realizate de către Larisa Nemoianu în anul 19733.
Cercetările efectuate până în prezent în sectorul vestic al platoului superior al Cetăţuii de la Ardeu demonstrează prezenţa în această arie a unei clădiri de mari dimensiuni, ridicată pe o structură de stâlpi din lemn, şi pereţi din nuiele lipite cu lut, amenajată pe mai multe terase săpate în stânca de calcar. Cu scopul nivelării întregii suprafeţe destinate construcţiei, pe stâncă a fost aşezat un strat de pământ în care se găsesc numeroase fragmente ceramice, în mare majoritate aparţinând unor culturi preistorice.
Construcţia adăpostea un atelier de fierar, în cadrul căruia erau realizate şi obiecte din bronz şi din materii dure animale. În interiorul clădiri au fost identificate două instalaţii pentru încălzit: o vatră şi un cuptor, precum şi numeroase obiecte între care se numără unelte, piese de armament, podoabe, obiecte frecvente in inventare casnice, precum şi materii prime. Materialele arheologice aparţin Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Dimensiunile construcţiei nu au putut fi estimate, ele depăşind limitele unităţilor de cercetare investigate până în acest moment. În partea sudică este foarte posibil să fi fost construită locuinţa (locuinţele) personalului care deservea atelierul.
În acest moment, pe culmea dealului, pe baza cercetărilor efectuate până în prezent pot fi identificate trei arii distincte, care par să fi avut şi destinaţii funcţionale diferite. Spre N, pe mamelonul care domină întreg platoul superior au fost identificate urmele unei construcţii având caracteristicile unui turn-locuinţă. În partea de SE au fost identificate urmele unor locuinţe, în timp ce în partea vestică au fost identificate urmele atelierului descris anterior.
Accesul se făcea, probabil pe latura nordică şi apoi pe cea vestică, poate până la o poartă. Cercetările viitoare vor putea să lămurească o parte din întrebările care au rămas fără răspuns.
(Pe şantier au participat pe parcursul campaniilor din anul 2010 muzeografii: Mihaela Ion şi Marius Barbu, de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Călin Şuteu, cercetător la Institutul de Arheologie Sistemică din Alba Iulia, Marija Ljustina şi Kristian Muncan, de la Universitatea din Belgrad, precum şi mai mulţi voluntari. Tuturor le mulţumim pentru efortul şi dăruirea pe care le-au depus).