Ardeu | Comuna: Balşa | Judeţ: Hunedoara | Punct: Cetăţuie (Cetăţeaua) | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 87870.01 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Balşa
Localitate:
Ardeu
Punct:
Cetăţuie (Cetăţeaua)
Localizare:
| 87870.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ferencz | Iosif Vasile | responsabil | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Căstăian | Mihai Cristian | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| xxBodoxx | Cristina | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Raport:
Principalele obiective ale campaniei din anul 2004 au fost:
- demontarea zidului fortificaţiei dacice, în secţiunea S1/2002;
- prelungirea secţiunii magistrale, S5B/2002, în vederea sondării părţii vestice a dealului Cetăţuie;
- efectuarea măsurătorilor topografice cerute de legislaţia în vigoare.
Situl precum şi cadrul geografic în care se încadrează a fost descris cu un alt prilej1 astfel că nu mai insistăm asupra acestor amănunte. De asemenea, istoricul cercetărilor a fost trecut în revistă2. Ceea ce trebuie totuşi, semnalat cu fiecare prilej, este faptul că situl este grav afectat datorită exploatării pietrei de calcar de către Direcţia Judeţeană a Drumurilor RA. Deşi din toamna anului 2002 activitatea carierei a fost redusă, încă nu s-a renunţat la ideea exploatării.
Cercetările s-au desfăşurat în perioada: 06–14 septembrie.
Secţiunea S5B/2002 a fost prelungită cu 10 m, păstrându-se lăţimea iniţială de 2 m, după ce a fost lăsat un martor de 0,5 m.
Menţionăm că pe primii trei metri, în mai multe locuri stânca aflora la suprafaţă, motiv pentru care, în aceste locuri nu ne-a rămas de făcut altceva decât să golim de pământ crăpăturile ei.
De asemenea, trebuie precizat ca în dreptul m.1-4, secţiunea a intersectat parţial o groapa modernă, având aspectul unui şanţ, cu dimensiunile de cca. 2x4 m. Aceasta se putea observa cu uşurinţă la suprafaţa solului şi este posibil să reprezinte una dintre secţiunile practicate la începutul anilor ’70, de către Larisa Nemoianu.
Descrierea stratigrafiei:
Stratul vegetal, având culoare neagră are aspect măzăros şi se caracterizează prin prezenţa a numeroase rădăcini. Grosimea sa variază între 0,1 şi 0,15 m.
Pe primii 3 m ai secţiunii, acest strat suprapune direct stânca, în crăpăturile căreia au fost găsite fragmente ceramice aparţinând mai multor epoci istorice şi câteva obiecte metalice, dintre care menţionăm un fragment dintr-un pinten din fier, datând din Evul Mediu.
Între m.3 şi 8, 26, solul vegetal suprapune un strat de pământ cenuşiu închis, cu aspect măzăros, cu numeroase rădăcini, a cărui grosime variază între 0,1 şi 0,4 m. Stratul conţine pietre şi puţine materiale arheologice şi este, în fapt, pământul aruncat din şanţul modern, descris mai sus.
Următorul strat de pământ, are culoare neagră şi asemenea acelora descrise anterior, are aspect măzăros şi se caracterizează prin prezenţa a numeroase rădăcini şi pietre. Grosimea sa este cuprinsă între cca. 0,15 şi 0,4 m. El conţine puţine materiale arheologice, care se datează în mai multe epoci istorice.
Sub acest strat se găseşte o locuinţă dacică având două niveluri distincte de amenajare.
Stratul următor, între m.3,8 şi 8,3, are o culoare cenuşiu-deschis şi aspect prăfos. El conţinea o cantitate mare de materiale arheologice (în special ceramică şi oase, dar şi puţine obiecte confecţionate din metal, os şi piatră). Acestea se datează în sec. I p. Chr. Dintre obiectele mai deosebite menţionăm câteva fragmente din vase ceramice pictate, un fragment de unguenterium din ceramică, un zar din os şi bucăţi de os şi de corn de cerb cu urme evidente de prelucrare, mai multe bucăţi dintr-o râşniţă din tuf vulcanic, un călcâi de lance din fier şi două verigi cu capete petrecute şi înfăşurate.
Piesa cea mai frumoasă descoperită în acest loc este reprezentată de o statuetă din bronz reprezentând pe zeul roman Mercurius. Menţionăm faptul că acest obiect a fost descoperit în asociere cu marfă dacică, în locuinţă. De asemenea, au fost găsite numeroase bucăţi de lipitură de perete cu urme de nuiele şi cu o faţă dreaptă. Între m. 4,8 şi 7, a fost surprinsă o lentilă de lut, de culoare galbenă, cu grosimea de cca. 0,1-0,3 m, care pare să fi fost podeaua locuinţei, în cea de a doua fază de existenţă a ei.
Stratul următor are culoare gri, are aspect prăfos şi conţine numeroase pietre. Materialele arheologice, prin caracteristicile lor, aparţin epocii dacice. Credem că acest strat a luat naştere în momentul îndreptării terenului, în vederea ridicării celei de a doua faze a locuinţei dacice.
Urme ale amenajărilor din prima fază de existenţă a locuinţei au fost surprinse sub forma unei podele realizată cu pământ şi cu o materie de culoare albă. Menţionăm faptul că acelaşi material a fost găsit în campania de săpături din anul 2002, la baza dărâmăturii turnului–locuinţă. Aceasta a fost surprinsă între m. 6 şi 7,8 şi între m. 8,2 şi 9,35. Sub ea se găseşte un strat de piatra măruntă amestecată cu pământ, având rolul de a îndrepta locul şi care conţinea materiale preistorice şi dacice.
Mai trebuie menţionat faptul că în dreptul m.4,1-4,4 mai multe pietre de dimensiuni mari erau aşezate astfel încât ele păreau a fi baza unui zid. Tot în acest sector au fost găsite şi cele mai numeroase fragmente de lipitură de perete, motiv pentru care suntem tentaţi să credem că în acest loc se găsea una dintre limitele locuinţei. De asemenea, mai trebuie menţionat faptul că şanţul modern care a fost descris mai sus, a tăiat în parte această amenajare.
În dreptul m.4,8 se găseşte limita superioară a unei trepte cu urme evidente ale intervenţiei umane. Această treaptă ţine până în dreptul m. 8, unde, datorită nevoii de a crea un loc drept, stânca a fost din nou tăiată pentru a se realiza o treaptă dreaptă. Pe suprafaţa celor două trepte au fost surprinse mai multe intervenţii având forma unor gropi de dimensiuni diferite, poate pentru stâlpi de lemn.
În S1, a fost demontat zidul fortificaţiei dacice evidenţiindu-se faptul că la baza sa stânca nu a fost amenajată, cel puţin în acest loc, de către daci. Pietrele de la baza zidului au fost aşezate direct pe stâncă, mai ales în crăpăturile acesteia, fiind ,,legate" cu lut.
În concluzie, cercetările efectuate în 2004 la Ardeu, au evidenţiat locuirea în partea vestică a platoului superior al dealului Cetăţuie, în prelungirea secţiunii magistrale fiind surprinsă o locuinţă cu două niveluri de amenajare.