Ardeu | Comuna: Balşa | Judeţ: Hunedoara | Punct: Cetăţuie | Anul: 2015


Descriere:

Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène târziu; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Neatribuit; Domestic; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Cetate;
Cod RAN:
| 87870.01 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Balşa
Localitate:
Ardeu
Punct:
Cetăţuie
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Ferencz Iosif Vasile responsabil Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Căstăian Mihai Cristian responsabil sector Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Roman Cristian Constantin responsabil sector Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Socol Ionuţ participant Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Raport:
Începând din anul 2001 au fost reîncepute cercetările Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva în situl arheologic Ardeu, com. Balşa, jud Hunedoara. Situl, aşa cum a mai fost prezentat, are în componenţă dealul ”Cetăţuie” sau ”Cetăţeauă”, platoul aflat la poale, în partea estică: ”Dealul Judelui” sau ”Judele”, precum şi terasele aflate pe versanţii dealului ”Cetăţuie” şi la poalele sale. An de an, au fost scoase la lumină elemente de arhitectură ale monumentului şi au condus la identificarea mai multor complexe arheologice, a aspectelor principale privind cronologia sitului şi privind comunităţile umane care au locuit pe parcursul timpului în acel loc. Campania de cercetări din anul 2015 s-a desfăşurat la începutul toamnei, fiind finanţată de MCDR Deva, precum şi de parteneri, prin intermediul Asociaţiei Pro Corvina, cu sediul în Ardeu. Lipsa forţei de muncă în zonă ne-a determinat să apelăm la voluntari, puşi la dispoziţie de Asociaţia pro Corvina. Lucrările s-au desfăşurat pe culmea dealului, în interiorul cetăţii dacice. Cercetările pe parcursul campaniei din anul 2015 au avut ca obiectiv continuarea investigării turnului locuinţă – palatul nobilului de la Ardeu şi a platoului aflat la baza mamelonului de calcar. Pe sectorul de cercetare, situat pe mamelonul cel mai înalt, care domină întregul platou superior, a fost continuată investigarea turnului-locuinţă, pe o arie de 1x5 m, în interiorul suprafeţei Sp6, extinzând suprafaţa excavată în campania din anul precedent, spre nord, cu scopul de a detalia observaţiile asupra arhitecturii clădirii. Cercetarea arheologică a turnului – locuinţă Zidul identificat de noi în timpul campaniei din anul trecut se dovedeşte a fi într-adevăr o parte a unei construcţii realizată din blocuri de piatră de talie, dispuse pe doi paramenţi între care se regăseşte un emplecton realizat din piatră spartă (atât rocă locală, cât şi spărtură de rocă de felul celei din care sunt realizate blocurile de calcar) şi puţin pământ. Conţinutul emplectonului este foarte dens şi în acelaşi timp cu proprietăţi plastice (frământat în mână el poate să fie modelat precum plastelina). În campania din anul 2015, prin extinderea săpăturii a fost identificat şi paramentul exterior, din care au putut fi distinse două asize, formate din blocuri şi butise. Cu scopul cercetării nivelului de călcare în afara construcţiei a fost trasată şi cercetată şi o casetă (C1), cu dimensiunile de 2x2 m, amplasată în colţul sud-vestic al suprafeţei Sp6. Asiza de jos se găsea nederanjată, în timp ce cea de sus era alunecată spre vest, datorită unor cauze naturale sau poate datorită prăbuşirii construcţiei susţinute de zidul de piatră. Un element interesant în interiorul emplectonului este prezenţa unor blocuri de mari dimensiuni, având săpate pe mijlocul suprafeţei de sus canale pentru fixarea unor bârne din lemn. Campania din anul 2015 a adus precizări importante pentru înţelegerea arhitecturii palatului nobilului de la Ardeu. La cercetări au participat şi studenţii la Istorie: Adrian Căsălean, Sara Tăgăduan, Ioana Oniga, Claudiu Zdrîncu, Iliuţă Silviu, precum şi Victor Hegedus, Paul Hegedus, Ioana Ferencz, Vlad Török, Florin Cazan, Edwin Laszlo şi Aurora Peţan.