Ardeu | Comuna: Balşa | Judeţ: Hunedoara | Punct: Cetăţuie | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2013
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Neatribuit; Domestic; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Cetate;
Cod RAN:
| 87870.01 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Balşa
Localitate:
Ardeu
Punct:
Cetăţuie
Localizare:
| 87870.01 |
Lista Ilustrațiilor - 11
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ferencz | Iosif Vasile | responsabil | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Căstăian | Mihai Cristian | responsabil sector | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Dima | Cristian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Popa | Cristian Ioan | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
Raport:
Perioada de desfăşurare a campaniei: 21.08.2013 + campania având ca scop efectuarea lucrărilor topografi ce şi conservarea primară prin susţinerea malurilor cu bandaje din scândură: 23.10.2013-30.10.2013. Lucrările arheologice pe dealul Cetăţuie de la Ardeu şi în împrejurimi au debutat la sfârşitul secolului al XIX-lea prin Téglas Gábor, primul director al Muzeului din Deva. Din acest motiv se poate spune că este cel mai vechi obiectiv investigat de muzeul devean, la iniţiativa sa şi nu ca partener în activităţi iniţiate de alte instituţii. Situl a fost sondat în deceniul şapte al secolului trecut de către Larisa Nemoianu, din partea Muzeului Naţional de Istorie, Campania fi ind fi nanţată de Muzeul din Deva. Începând cu primii ani ai mileniului trei, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva a demarat o suită de campanii de cercetare sistematică. Toate acestea au clarificat aspecte importante legate de arhitectura monumentului, au condus la identifi carea mai multor complexe arheologice, a aspectelor principale privind cronologia sitului şi privind comunităţile umane care au locuit pe parcursul timpului în acel loc. Cantitatea impresionantă şi mai ales varietatea materialului arheologic descoperit reprezintă una dintre caracteristicile specifi ce ale acestui sit. Finanţarea lucrărilor s-a făcut din bugetul MCDR, al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, al Direcţiei Judeţene a Drumurilor R.A – Hunedoara şi nu în ultimul rând, din cel al Ministerului Culturii. În anul 2013, cercetările au vizat mai multe obiective: 1. Continuarea cercetării atelierului descoperit în campania din anul 2004. 2. Extinderea cercetării turnului locuinţă, identifi cat în campania 2002. 3. Completarea datelor topografi ce cu cotele untăţilor de cercetare trasate în ultimii ani. Campania de cercetări din anul 2013 s-a desfăşurat pe parcursul verii, fi ind fi nanţată de MCDR Deva. Lipsa forţei de muncă în zonă ne-a determinat să apelăm la voluntari, puşi la dispoziţie de Asociaţia ALUMNI, din Alba Iulia, pe bază de contract. Lucrările s-au desfăşurat pe culmea dealului, în interiorul cetăţii dacice. Cercetările au fost orientate pe două sectoare distincte. În primul dintre cele două sectoare a fost identifi cată marginea estică a atelierului cu stâlpul care marchează colţul nord-estic al complexului. Menţionăm că în această etapă a cercetării suprafaţa întregului complex depăşeşte 80 mp. Profi lul nordic este singurul profi l stratigrafi c rezultat în urma campaniei din anul acesta. Motivul este acela că spre vest suprafaţa denumită de noi SP5 s-a unit cu SP4, cercetată în campaniile 2009 şi 2010, spre sud s-a unit cu secţiunea S5B, cercetată în 2004, iar spre est stânca de calcar amenajată în epoca Regatului Dac reprezintă marginea de nord a complexului. Suprafaţa cercetată lăsată neacoperită în condiţiile intenţiei continuării cercetării complexului în anul următor a făcut ca susţinerea malului să constituie o necesitate obiectivă. Cel de-al doilea sector, situat pe mamelonul cel mai înalt, care domină întregul platou superior, a fost trasată şi cercetată parţial o suprafaţă de 5 x 5 m, fi ind identifi cată platforma din piatră locală pe care a fost construit turnul-locuinţă. Lucrul cu atenţie sporită, cernerea întregii cantităţi de pământ prin sită şi evidenţierea tuturor elementelor din piatră ale structurii dacice amenajate au făcut imposibilă fi nalizarea cercetării. În cazul acestei unităţi de cercetare au rezultat două profi le (cel de nord şi parţial cel din est), care trebuie protejate până în anul 2013. Pe laturile de sud şi vest stânca naturală şi structura de piatră identifi cată acoperă întreaga suprafaţă, până la marginea unităţii de cercetare.