Ardeu | Comuna: Balşa | Judeţ: Hunedoara | Punct: Cetăţuia | Anul: 2018
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2018
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Locuire; Cetate;
Cod RAN:
| 87870.01 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Balşa
Localitate:
Ardeu
Punct:
Cetăţuia
Localizare:
| 87870.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Constantin | Roman Cristian | participant | Muzeul "Castelul Corvineştilor", Hunedoara |
| Căstăian | Mihai Cristian | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Ferencz | Iosif Vasile | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Râza | Marius | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Micle | Dorel | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
Campania de cercetări din anul 2018 s-a desfăşurat la finalul lunii august şi în primele zile ale lunii septembrie.
Pentru campania din anul 2018 ne-am propus continuarea documentării profilului transversal peste mamelonul pe care a fost construit în epoca Regatului Dac cel mai impozant edificiu cunoscut până în prezent pe platoul superior al dealului ”Cetăţuie” de la Ardeu – aşa- zisul ”turn-locuinţă sau palatul nobilului. Amplasamentul acestei clădiri a fost identificat în timpul campaniei de cercetări din anul 2002.
Aşa cum am mai subliniat, începând din anul 2013 şi continuând în campaniile din anii 2014, 2015, 2016 şi 2017 au fost trasate două suprafeţe de cercetare cu dimensiunile de 5x 5 m în care au fost identificate colţul nord-vestic şi cel nord-estic al edificiului. Zidurile au fost construite din blocuri masive de calcar, cu două paramente şi emplecton iar prezenţa butiselor precum şi alte elemente de arhitectură trădează tehnica de construcţie elenistică. Emplectonul este realizat din piatră spartă (atât rocă locală, cât şi spărtură de rocă de felul celei din care sunt realizate blocurile de calcar) şi puţin pământ.
Prin extinderea cercetării sistematice a acestui edificiu ne-am propus să înregistrăm grafic şi fotografic un profil transversal, pe axa est-vest a acestei clădiri şi să conservăm primar elementele de arhitectură identificate.
A fost trasată o nouă unitate de cercetare cu dimensiunile de 5x5 m notată Sp9. Resursele avute la dispoziţie au permis concentrarea efortului pe o parte a acestui areal, anume o fâşie cu dimensiunile de 2x5 m, în partea sud-vestică a suprafeţei. Practic, s-a urmărit extinderea profilului transversal al turnului-locuinţă, spre vest. Cu acest prilej a fost completat profilul transversal, documentaţia desenată întregind datele privind acest sector al şantierului.
În exteriorul paramentului zidului construcţiei am reuşit să surprindem nivelul de călcare antic acoperit de urmele incendiului şi a colapsului clădirii provocat în timpul asediului şi distrugerii cetăţii. Blocuri de piatră din calcar oolitic, numeroase urme de bârne arse, precum şi fragmente de lipitură arsă de perete acopereau acest nivel. Materialele arheologice identificate sunt reprezentate de cuie şi piroane şi foarte puţine fragmente ceramice.
În această parte, panta naturală a dealului este mai accentuată, în comparaţie cu situaţia identificată în partea estică. Din acest motiv, dinamica straturilor de acumulare este foarte accentuată. Înclinaţia pantei este fragmentată doar de terasările antropice.
Şi în acest sector au fost surprinse urmele unor excavaţii realizate în epoca modernă (probabil la începutul secolului XX) pentru extragerea blocurilor de calcar.
Profilul stratigrafic realizat în acest an permite completarea imaginii schematice a construcţiei care domina întregul platou superior al dealului. Imaginea secţiunii est-vest, pe profilul nordic documentat de noi este reprezentativ.
În concluzie, campania de cercetări din anul 2018 a adus o serie de noutăţi importante pentru cunoaşterea nivelului de distrugere a locuinţei aristocratice – aşa-zisul „turn-locuinţă” şi implicit a cetăţii dacice. Între acestea, subliniem extinderea profilului transversal peste mamelonul pe care a fost construit edificiul. Acestuia i se adaugă identificarea momentului distrugerii, pe nivelul antic de călcare, pe latura vestică.
La cercetări au participat şi studenţii la Istorie, Roxana Turle, Natalia-Diandra Pall-Both, Denis Nicolas Ioan Frenţoni, Ioan Spaia-Sîrbu, Ionuţ Marteniuc masteranzii: Adrian Căsălean, Florin Cazan, precum şi Laurenţiu Lucaci.