Alexandria | Judeţ: Teleorman | Punct: Gorgan, Ved 003 | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Studiu sedimentologic
Constantin Haită
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 151807.01 |
Județ:
Teleorman
Unitate administrativă:
mun. Alexandria
Localitate:
Alexandria
Punct:
Gorgan, Ved 003
Localizare:
| 151807.01 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Thiessen | Laurens | participant | Cardiff University, UK |
| Lazăr | Alexandru Cătălin | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Apope | Ştefan | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
| Mirea | Pavel | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
| Zaharia | Pompilia | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
| Andreescu | Radian-Romus | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Bailey | Douglass | responsabil | School of History and Archaeology, Cardiff University - HISAR, UK |
| Mills | Steve | participant | School of History and Archaeology, Cardiff University - HISAR, UK |
| Stone | Nicki | participant | Sheffield University, UK |
| Moldoveanu | Katia | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
În campania 2002, studiul sedimentologic desfăşurat în cadrul proiectului de cooperare româno-britanic Southern Romania Archaeological Project s-a concentrat pe două obiective.
În primul rând, a fost cercetată, din punct de vedere sedimentologic, stratigrafia tell-ului gumelniţean Gorganul, notat VED 003, situat pe malul stâng al râului Vedea, în apropiere de Alexandria, înregistrându-se, pe cât de detaliat posibil, totalitatea nivelurilor antropice şi naturale observabile în teren, cât şi limitele dintre acestea, într-o secţiune rezultată prin taluzarea şi continuarea profilului până în baza nivelurilor culturale, practicată în zona estică a aşezării, intens afectată de alunecări de teren şi depuneri gravitaţionale, precum şi de un drum de acces către terasă.
Cel de al doilea obiectiv al cercetării sedimentologice este reprezentat de aşezarea TEL 003 de la Măgura Buduiasca, reprezentată prin niveluri de locuire cu inventar arheologic atribuit culturilor Criş, Dudeşti şi Vădastra. În această situaţie, a fost descris şi înregistrat, din punct de vedere sedimentologic, profilul stratigrafic al Sondajului 1 şi au fost recoltate 4 eşantioane micromorfologice. Problemele pe care încearcă să le clarifice acest studiu este cercetarea unor niveluri ce aparţin unei posibile locuinţe de tip bordei, ca şi caracterul limitei dintre nivelurile ocupaţionale aparţinând culturilor Vădastra şi Criş care apar situate, fără o delimitare evidentă, la acelaşi nivel altimetric.
Profilul longitudinal, cu orientare generală N - S, rezultat în urma secţiunii realizate în tell-ul Gorganul, are o lungime de aproape 20 metri şi prezintă trei trepte, pe adâncimi de 2 m, respectiv 1,5 m pentru cea de a treia.
În cadrul profilului secţiunii realizate în tell-ul Gorganul au fost identificate, descrise, înregistrate şi desenate1 peste 400 de unităţi sedimentare, reprezentând fie niveluri de locuire, fie unităţi de depunere naturală, fiindu-ne practic imposibilă, cu această ocazie şi în acest stadiu al cercetării, prezentarea detaliată a stratigrafiei acestui sit. Ne vom rezuma, aşadar, în a puncta principalele rezultate ale analizei sedimentologice preliminare a profilului stratigrafic.
În primul rând, trebuie să evidenţiem faptul că, aşa cum a fost observat şi în cazul tell-ului de la Măgura Bran – CLA 002, deşi astăzi acesta este despărţit de terasă printr-o vale îngustă, sondajul sedimentologic a permis precizarea faptului că, în momentul ei iniţial, aşezarea a fost amplasată pe depozite nisipoase aparţinând terasei. În cazul tell-ului Gorganul, acest lucru este vizibil în zilele noastre, deşi drumul de acces către terasă a accentuat eroziunea naturală. În scopul instalării locuirii, în această terasă au fost practicate două amenajări de tipul unor săpături. Prima dintre acestea atinge o adâncime de - 5,50 m şi se întinde pe circa două treimi din suprafaţa cercetată, în acest caz săpătura fiind observată atât către terasă, cât şi către limita dinspre Valea Vedei a aşezării eneolitice, rezultând o suprafaţă de genul unei "cuvete". Mai mult, în această suprafaţă, locuirea se limitează într-o primă fază la jumătatea dinspre Vedea. Ceea ce este deosebit de interesant este faptul că depunerile terasei, a cărei limită antropică (săpătura propriu-zisă) este foarte evidentă, sunt separate de nivelurile de locuire printr-o depunere de sedimente naturale cu aspect de lentile suprapuse, constituite din argile şi silturi nisipoase şi nisipuri siltice cenuşiu închis şi gălbui roşietice cu frecvente concreţiuni şi niveluri feruginoase ce sunt formate într-un cadru climatic caracterizat prin sezoane ce contrastează prin umiditate. Aceste depuneri de sedimente pot constitui fie rezultatul unor terasări (?), lucru foarte dificil de înţeles după ce se realizase deja o săpătură, fie, mai probabil in opinia noastră, o distrugere a unei structuri care ar fi putut să delimiteze locuirea din prima fază de evoluţie a tell-ului. Acest lucru va putea fi precizat numai după o cercetare arheologică detaliată, în suprafaţă; analiza micromorfologică poate aduce informaţii importante asupra modului de acumulare al acestor sedimente.
În această primă fază, sunt observate locuinţe cu podele şi niveluri de locuire pluristratificate, ce includ benzi foarte fine, albicioase şi cărămizii, pulverulente, indicând prezenţa unor platforme de lemn aflate într-o stare de conservare demnă de remarcat.
Cea de a doua fază de locuire, observată în esenţă în partea superioară a profilului, ocupă întreaga suprafaţă amenajată în terasă, în extremitatea dinspre terasă fiind delimitată de o groapă cu adâncimea de aproximativ 1 m şi umplutură din sedimente siltice şi nisipoase, ce păstrează şi limitele unei gropi de par. Aceasta înseamnă că structura de delimitare menţionată anterior nu mai era funcţională în acest moment. Trebuie să remarcăm faptul că în zona dinspre Valea Vedei sunt observate niveluri ce aparţin unor locuinţe riguros construite şi amenajate în timpul funcţionării lor, iar în extremitatea dinspre terasă nivelurile de locuire sunt mult mai difuze, deşi alături de acumulări de deşeuri menajere sunt întâlnite şi nivelurile constructive şi de amenajare ale unor structuri arheologice bine definite, cum sunt locuinţele. În această situaţie, o cercetare arheologică riguroasă poate preciza dacă este cazul unei diferenţieri spaţiale a locuirii în ansamblul sitului. Eşantioanele micromorfologice prelevate din podelele microstratificate, pereţii cu lutuieli succesive ca şi din lutuielile unei vetre vor aduce informaţi detaliate asupra diferenţelor constructive şi funcţionale ale acestor structuri.