Alexandria | Judeţ: Teleorman | Punct: Gorgan, Ved 003 | Anul: 2002
Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 151807.01 |
Județ:
Teleorman
Unitate administrativă:
mun. Alexandria
Localitate:
Alexandria
Punct:
Gorgan, Ved 003
Localizare:
| 151807.01 |
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Andreescu | Radian-Romus | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Bailey | Douglass | responsabil | School of History and Archaeology, Cardiff University - HISAR, UK |
Mills | Steve | participant | School of History and Archaeology, Cardiff University - HISAR, UK |
Thiessen | Laurens | participant | Cardiff University, UK |
Lazăr | Alexandru Cătălin | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
Apope | Ştefan | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
Mirea | Pavel | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
Zaharia | Pompilia | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Stone | Nicki | participant | Sheffield University, UK |
Moldoveanu | Katia | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Aşezarea de tip tell, aflată pe malul stâng al râului Vedea, la nord de oraşul Alexandria a fost semnalată încă din secolul al XIX-lea de C. Bolliac. Lucrările s-au desfăşurat în august 2003.
Obiective. Aşezarea de la Alexandria - Gorgan a fost plasată pe o prelungire a terasei în lunca Vedei. Legătura cu terasa a fost distrusă prin amenajarea unui drum, cu această ocazie fiind afectată şi o parte din aşezare. Acest fapt ne-a permis obţinerea unui profil stratigrafic longitudinal prin taluzarea laturii (distrusă de drum) sud-estice a tell-ului.
Profilul lung de 28 m, orientat aproximativ N – S, a fost săpat în mai multe trepte intermediare.
În timpul săpăturilor au fost descoperite resturile mai multor locuinţe.
Prima, distrusă de un puternic incendiu, a fost descoperită la o adâncime de aproximativ -0,65 m. Au fost descoperite fragmente ceramice, material litic (lame, răzuitoare), greutăţi de lut, fusaiole, dăltiţe de os, spatule, piese de os în curs de prelucrare. Ceramica este din pastă de calitate inferioară cu pietricele şi nisip în compoziţie. Forme: vase tronconice, vase cu prag interior, capace. Unele fragmente de mari dimensiuni provin de la vase de provizii. Vasele erau decorate în mare parte cu barbotină sau cu incizii, decor în relief, ciupituri sau caneluri.
Sub această locuinţă sunt vizibile în profil o serie de lutuieli succesive aparţinând fie unei locuinţe care a suferit una sau mai multe refaceri, fie mai multor locuinţe, care nu au fost însă surprinse în suprafaţă. (situaţia nu este clară deoarece nivelul este puternic perturbat de o serie de gropi).
Resturile unei locuinţe, relativ bine conservată (se mai păstrează urme ale unor pereţi în elevaţie), au fost identificate, atât în profil cât şi în suprafaţă, în carourile 7-8-9-10, la o adâncime cuprinsă aproximativ între -1,65 şi -2,50 m. În profil sunt vizibile succesiuni de podele, alternând cu lentile subţiri de cenuşă şi cărbune. Locuinţa avea o vatră cu cel puţin două faze de refacere (una dintre ele este făcută pe un strat subţire e pietriş) şi era înconjurată de o gardină din lutuieli succesive. Inventarul acestei locuinţe cuprindea printre altele fragmente ceramice, unelte din silex şi os, două fragmente de capace cu mâner în formă de locuinţă, două fragmente de statuete antropomorfe. Formele ceramice: vase cu corpul bombat, strecurători, străchini, vase tronconice, castroane, vase cu prag interior, capace.
Ceramica este decorată în principal cu barbotină, incizii, decor în relief, ciupituri (uneori ciupiturile sunt combinate cu barbotină), alveole, pictură cu grafit.
Între cotele -3 m şi -4 m se observă în special pe un mic profil, perpendicular pe profilul lung, zone cu lentile de lut amestecate cu lentile de cenuşă, cărbune şi fâşii subţiri de material lemnos, care ar putea aparţine unei locuinţe.
Între cotele -4 m şi -5 m, în carourile 9-10, apare o locuinţă, surprinsă în profil şi suprafaţă, puternic înclinată NE - SV. Podeaua era acoperită cu o împletitură din vegetale peste care se afla o lentilă de cenuşă. Locuinţa avea o vatră cu două faze de refacere, cu o gardină din lutuielii succesive din chirpici nears. La baza acestei gardini au fost observate, ca elemente constructive, doi mici ţăruşi de lemn (L=10 cm; D=2 cm).
Spre marginea de sud-est a aşezării în carourile 11-13 între cotele –4 m şi –5 m se află o structură compusă din lentile groase din chirpici nears, având la bază o lentilă din material lemnos. Sub ea se afla o zonă, de deşeuri cu lentile de cenuşă, cărbune şi multe scoici. Nivelul steril din punct de vedere arheologic se întâlneşte începând cu –5,50 m.
În centrul tell-ului se afla o mare groapă, semnalată încă din secolul al XIX-lea de C. Bolliac. În cursul săpării profilului stratigrafic s-au taluzat pereţii prăbuşiţi ai acestei gropi. A fost surprins primul nivel de locuire, gros de circa 1 m, în care se aflau resturile disparate a două locuinţe incendiate. Interesant este faptul că acest nivel este constituit dintr-un sol de culoare cenuşiu închis, spre deosebire de celelalte niveluri care au o culoare cenuşiu-deschis şi care alcătuiesc un nivel compact gros de 3,50/4 m. Este posibil ca aşezarea să fi fost abandonată şi apoi reocupată, fapt care pare a fi susţinut şi de materialul ceramic din primul nivel care este oarecum deosebit de cel din nivelurile următoare.
Concluzii. Cercetările au relevat faptul că botul de terasă pe care a fost amplasată aşezarea a suferit o serie de amenajări, destul de greu de surprins datorită deranjamentelor ulterioare. Astfel în partea nord a profilului (spre terasă) au fost surprinse o serie de elemente care par a fi un fel de trepte tăiate în terasă, întărite cu pari din lemn, groapa unui astfel de par fiind vizibilă în profil. În capătul de sud al aşezării (spre lunca Vedei) a fost identificată o altă amenajare, un fel de şanţ în care sunt vizibile urmele a doi pari de lemn (una din caracteristicile acestui sit este starea bună de conservare a materialului lemnos).
Astfel se pare că aşezarea de la Alexandria - Gorgan a fost amplasată pe o prelungire a terasei în lunca Vedei fiind mărginită spre nord-vest de o mică vale. Legătura cu terasa este distrusă în mare parte de amenajările unui drum modern. Cel puţin în faza iniţială, acest bot de terasă a fost amenajat prin săparea unor trepte în partea dinspre nord-est, întărite cu pari de lemn. În fapt se pare că botul de terasă a fost săpat până la o anumită adâncime, (cota –5,50/-6 m de la punctul nostru de referinţă) aşezarea iniţială fiind protejată de un fel de val obţinut prin cruţarea marginilor terasei, întărit cu pari de lemn. Ulterior acest sistem este abandonat sau se deteriorează, ultimele nivele de locuire fiind sprijinite pe partea superioară a acestuia. Aceste ipoteze vor trebui însă verificate prin săpături de amploare, observaţiile noastre având un caracter limitat.
Nivelul cultural are o grosime de circa 5,50 m şi cuprinde, în zona cercetată de noi, şapte nivele de locuire marcate de resturile unor locuinţe.
Încadrarea cronologică a fost îngreunată din cauza materialului ceramic fragmentat, puţin numeros datorită suprafeţei restrânse cercetate. Pe baza analizei ceramicii se poate estima apartenenţa primelor două nivele la faza Gumelniţa B1, în timp ce următoarele pot fi atribuite fazei Gumelniţa A2. Nu este foarte clară existenţa în nivelurile inferioare a fazei Gumelniţa A1, câteva fragmente ceramice, între care unele cu excizie superficială iar altele provenind de la capace cu bordură, par totuşi a atesta şi această fază.