Albeşti | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 60954.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Albeşti
Localitate:
Albeşti
Punct:
Cetate
Localizare:
| 60954.01 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Buzoianu | Livia | responsabil | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Cliante | Laurenţiu | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Nastasi | Irina | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Alexandru | Nicolae | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Bărbulescu | Maria | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Raport:
Cercetarea arheologică din 2009 a avut ca obiect zona de V din sectorul A. S-a urmărit de la S, la N linia carourilor 58-63 (între curtina de S a incintei a III-a şi turnul de colţ al incintei a II-a); 53-56, 46-47 (spaţii din interiorul fortificaţiei delimitate de ziduri de locuinţe şi pavaje) şi spre V, c. 66.
SA, c. 58. Adâncimea la care s-a ajuns: -0,65 m. Peste stânca naturală este un strat de piatră măruntă. În colţul de NV al caroului şi spre profilul de V - un bloc de calcar ce pare a fi pe linia incintei (dimensiuni: 1,22 x 0,54 m). În colţul de SE apar zidurile unei locuinţe (extra muros), care continuă în SA c. 51. În colţul de NE - nucleu de pietre (provenite din dărâmătura curtinei de S a incintei sau din zona de incidenţă a acesteia cu alte construcţii).
C. 59. A fost desfiinţat martorul între SA, c. 52 - SA, c. 59; apare zidul de V al compartimentării din SA, c. 52.
În SA, c. 52 se detaşează o încăpere de 3,18 x 3,30 m delimitată la E de un pavaj şi la N de zidul Z.
În SA, c. 59 zidul Z îşi continuă traseul spre V (Z1) pe o lungime de 3,28 m cu o deviere însă de 15° pe direcţia SV-NE. El este suprapus pe aceeaşi direcţie de un alt zid din blocuri mari de calcar cu aspect mai grosolan, legate cu pământ (l primului zid = 1 m; l zidului superior = 0,80 m). Cele două ziduri pot fi interpretate fie ca plinta şi suprastructura aceluiaşi zid, fie ca două ziduri din etape diferite. Niciunul din cele două ziduri nu ajunge până la limita de V a caroului. În colţul dintre zidul Z1 şi zidul de V al încăperii din SA, c. 52 se conturează o vatră rectangulară cu lipitură superficială şi substructură din piatră şi pământ (dimensiuni: 1 x 1,13 m). Zidul Z continuă spre N cu un zid Z2, cu un traseu şi el deviat pe direcţia SE-NV, şi din care s-au păstrat câteva blocuri mari în c. 53 şi 54.
Profilul de S din SA, c. 59 înregistrează: dărâmătură de piatră (0 -0,42/0,60 m); pământ tasat cu sfărâmătură de calcar (până la -0,65 m); fragment de pavaj (la -0,70 m).
Prin desfiinţarea martorului dintre SA, c. 59-60 se creează o suprafaţă de 5,80 (S - N) x 6 m (V - E); între profilul de S şi zidul Z1 din c. 59 distanţa este de 3,85 m. Între zidul Z1 şi zidul de S al locuinţei L6 este un pavaj (zidul locuinţei stă peste pavaj); dimensiunile pavajului: 2,79 x 2,50 m.
Zidurile Z (în SA, c. 53), Z1 (în SA, c. 59) şi Z2 (tot în SA, c. 53) par întreţesute (contemporane). Celelalte amenajări - respectiv zidul de V din SA, c. 52 şi, mai departe, în SA, c. 60-61 zidurile locuinţei L6 sunt ulterioare.
SA, c. 60-61. Corespunzător c. 60-61 se conturează o încăpere (L6). Zidul de E al încăperii suprapune spre E zidul Z2. Zidul de N este mai slab conservat. Încăperea continuă spre V sub martor. Locuinţei L6 îi aparţine vatra descoperită în campania 2003. Dimensiunile (interioare) ale încăperii: 4,15 (N - S) x 5,15 (E - V). Dimensiunile zidurilor: S = 5,50 (L), 0,60 (l); 0,50 (h); E = 4,70 (L); 0,55/0,60 (l); N = 5,50 (L); 0,60 (l). Nivelul de călcare al locuinţei este un pavaj (care poate fi urmărit şi în profilul de V al caroului). Amenajarea locuinţei are ca etape: stânca naturală denivelată; strat gros de pământ de egalizare; pavaj din plăci de calcar. Zidurile locuinţei sunt din blochete de calcar neprelucrate, aşezate pe un strat gros de pământ. Grosimea stratului de pământ variază între -0,20 -0,30/0,35 m.
Profilul de V din SA c. 60 înregistrează: -0,20 -0,35 m - vegetal; -0,35 -0,60 m - dărâmătură de piatră (mai groasă spre N); -0,60 m - placă pavaj - corespunde pavajului (= nivelului de călcare) din locuinţă; -0,60 -0,85 m strat de nivelare (pământ); -0,85 m stâncă naturală.
Dintre zidurile locuinţei cel mai bine se păstrează zidul de E (cu o uşoară deviere SE-NV). De-a lungul lui pe o lungime de 2,70 m este un pavaj din plăci mari de calcar; lăţimea păstrată a pavajului este de 0,80 m. Zidul de N al locuinţei L6 se află aproximativ pe linia martorului dintre SA, c. 60-61. Dincolo de zidul de N al locuinţei L6 sunt blocuri mari de calcar care suprapun un nucleu de piatră bine tasată (l nucleului: 0,85 m).
SA, c. 63. S-a reluat cercetarea c. 63. Planul vechi înregistra: un zid apropiat profilului de E, uşor deviat NV-SE; şi un alt nucleu de zid, alipit lui spre E.
Săpătura nouă cuprinde: nucleu de zid pe profilul de N, la 1 m de colţul de NV al caroului. Lăţimea zidului = 0,83 m; zidul este păstrat pe o înălţime de 0,60 m. Stă pe o tasare de piatră roşcată sub care se află un strat de pământ gros de 0,25 m. În interiorul caroului s-a ajuns la adâncimea de -0,95 m. De-a lungul profilului de E sunt blochete de calcar pe direcţia S - N, pe o lungime de 1,75 - 2 m (ele au făcut parte dintr-un pavaj). La 2 m de colţul de SE apare un fragment de zid pe direcţia V - E, care intră sub martorul spre SA, c. 56 (şi acest zid apare uşor deviat NE-SV). Lungimea lui (în SA, c. 63 + SA, c. 56) este de 4 m; lăţimea în SA, c. 56 este de 0,75 m. Pavajul pare să continue în SA, c. 63 până în colţul de NE al caroului. Relaţia dintre zid şi pavaj: cele două amenajări par contemporane.
Profilul de V al caroului înregistrează: strat vegetal; 0,23-0,40 m blochete de calcar; 0,40-0,50 m pământ cu dărmătură; 0,52-0,70 m tasare din piatră (de-a lungul profilului); 0,70-0,95 m pământ; -0,95 m nivel de locuire (pământ tasat). În colţul de NV: tasare de cărămidă de la o posibilă vatră. Pe profilul de V tasarea este vizibilă pe o lungime de 0,65 m, iar pe cel de S pe 0,45 m. Tasarea este continuată pe profilul de N de o lentilă de arsură.
Pe profilul de N notăm: -0,55 m pământ cu urme de dărâmătură; 0,55-0,70 tasare (roşie); 0,70-0,85 pământ; 0,85-0,90 linie de cenuşă şi arsură pe lutuială galbenă; -0,95 m fundul caroului. Această succesiune poate fi urmărită până la zidul care intră în profilul de N (zidul stă pe tasarea roşie şi este ulterior zidului din SA, c. 63-56.
Raportate la cele două tasări (superioară - roşie; inferioară - albă) amenajările din SA, c. 63 se prezintă astfel:
- zidul din profilul de N stă pe tasarea superioară (databilă printr-o ştampilă găsită în strat de tasare);
- sub tasarea superioară stau: zidul care intră sub profilul de E; pavajul de-a lungul profilului de E; eventualele amenajări din centrul caroului;
- tasarea inferioară apare în profilul de V şi în cel de N; sub ea este stratul de lutuială şi arsură.
SA, c. 53-54; locuinţa L7.Corespunzător c. 60-61, spre E (spre interiorul fortificaţiei) sunt c. 53-54.
Profilul de V al celor două carouri, urmărit pe lungime de la S la N, înregistrează:
- 0 -2,10 m zidul Z2 marcat de 3 blocuri de calcar, orientate SE-NV;
- între 2,10-5,70 m: zidul de E al locuinţei L6;
- între 5,70-6,90 m: blocuri de calcar (unele mai mari, pe direcţia zidului Z2, altele mai mici, marcând incidenţa zidului Z2 cu zidul dinspre N al locuinţei L7);
- între 6,90-9 m: pietriş bătătorit (tasare).
Spre profilul de E al caroului:
- zidul de E al locuinţei (L7); L = 7,10; înălţimea păstrată (la colţul cu zidul Z) = 0,65m.
Dimensiunile L7: 7,10 x 3 m. Vatra înregistrată în campania din 2003 aparţine L7. Zidul de N al locuinţei este deviat datorită alunecării terenului; în capătul dinspre V intră sub blocurile de calcar ale locuinţei L6. Din situaţia înregistrată în acest punct rezultă că L7 este contemporană cu zidul Z şi este anterioară pavajului şi amenajării locuinţei L6.
SA, c. 55 În partea de NV a caroului - pavaj. În colţul de NE - zid orientat SV-NE (L = 0,75 m; l = 0,40 m). În profilul de E - linie continuă de pietre de la un eventual pavaj.
Profilul de V - linie de tasare; în colţul de SV, sub tasare, o blochetă de calcar. În profilul de S - pietre amestecate cu pământ. Atât zidul cât şi pavajul se află la cote apropiate (+58 şi +56 în plan) şi pot fi contemporane.
SA, c. 56. S-a curăţat profilul de N (cât s-a păstrat) şi profilul de V. Profilul de N (înregistrat pe desen) prezintă următoarea succesiune: vegetal/tasare groasă/în negativ locurile în care au fost blochete de calcar/pământ/tasare.
Profilul de V: pământ şi pietre din dărâmătură/pavaj (surprins şi în SA, c. 55). Pavajul este urmărit pe o lungime de 2,5 m până la zidul orientat NE-SV surprins parţial şi în SA, c. 63; pavajul continuă până în colţul de NV al caroului; el corespunde tasării superioare din profil.
În martorul spre SA, c. 55 (şi prinsă sub martor) s-a dat de o vatră rectangulară orientată NV-SE. Vatra este susţinută de un strat de pământ cu piatră peste care s-au aplicat fragmente ceramice şi o lutuială. Vatra este suprapusă de pietrele unui zid (?) între SA c. 55-56.
În condiţiile în care pietrele din profil ţin de pavajul din colţul de NV al c. 55, vatra ţine de zidul deviat din SA, c.55 (colţul de NE), care se anunţa în martorul din SA, c. 49-56. Aceeaşi orientare o are şi zidul parţial păstrat din SA, c. 56-63. Profilul din zona vetrei prezintă următoarea succesiune: 0 - tasare superioară; -0,45 m - pavaj; -0,60 m - vatră şi zidul spre c. 55; -0,90 - fundul caroului. Între vatră şi pavaj - cca. 0,15 m; stratul de pământ pe care este amenajată vatra are o grosime de -0,20 m. Dimensiunile vetrei: 0,73 m, linia frontală; 0,64 m lăţimea până la martor.
SA, c. 46. Caroul este limitat la S de zidul Z şi spre V de blochete de calcar care dublează zidul locuinţei L7. În partea de NV a caroului-pavaj de dale de calcar (4 dale mari). Spre V s-a degajat zidul de E al locuinţei L6 (zid păstrat pe o înălţime de 0,70 m); intrarea în locuinţă pare să fi fost amenajată pe această parte; l = 0,60 m; l la prag = 0,85 m. Pavajul din SA, c. 46 corespunde pavajului din SA, c. 53 şi a celui din locuinţa L6. Dimensiunile pavajului: 1,80 x 2,10 m. Spre interiorul c. 46 zidul de E al locuinţei L7 este dublat de un alt zid pe direcţia S-N, lat de 0,50 m. Acesta este zidul unei locuinţe (amenajări) ulterioare care stă pe pavaj. Zidul ei poate să fi continuat spre N până în colţul de NV al c. 47 sau să se fi oprit la blochetele de calcar din profilul de V din SA, c.47 (deci să fi avut aceeaşi lungime cu zidul locuinţei L6).
Blochetele de calcar din profilul de E din SA, c. 47 stau pe pământ şi corespund blochetelor de calcar din profilul de V din SA, c. 54. Ele corespund deci unei amenajări ulterioare faţă de L7(A).
Putem presupune o încăpere L7A (mai veche) suprapusă pe aceeaşi suprafaţă de L7B (mai recentă). Prima o raportăm la zidul Z şi la un posibil spaţiu de circulaţie în dreptul c. 46-47-48. A doua (L7B) o raportăm la pavajul din SA, c. 46, pavajul din SA, c. 53-60 şi la locuinţa L6. Blochetele de calcar care apar în profilul de E (şi de N?) trebuie interpretate în legătură cu amenajările care apar între zidul Z şi limita de S a locuinţelor L1-L3.
SA, c. 47. Profilul de V prezintă un nivel gros de tasare pe direcţia S-N suprapus de dărâmătură (dărâmătura poate aparţine zidului de E al locuinţei L7B).Pe mijlocul profilului apare un nucleu de pietre pe o lăţime de 0,70 m, (în dreptul blochetelor de calcar din SA, c. 54). Estre posibil ca în martorul de E din SA, c.54-47 să fie o amenajare exterioară faţă de L7B (gen platformă rectangulară) sau o terasare. Ea este clară şi în profilul de E din SA c.54 (dimensiuni: 1,60 x 0,55).
În profilul de S - pietre din dărâmătură (blochete mari şi mijlocii) amestecate cu pământ. Aglomerarea este mai mare în colţul de SV al caroului, unde s-au găsit mai multe fragmente ceramice. Pietrele superioare ţin probabil de nivelul pavajului din SA, c. 46; cele mai de jos, orientate oarecum semicircular, par anterioare (sau mai degrabă sunt prăbuşiri din pavaj). În centrul caroului - stânca naturală amenajată drept pavaj.
SA, c. 66 Situat spre V pe linia carourilor 52-59-66. În plan, caroul prezintă o amenajare care continuă spre V de ziduri din blochete mici de calcar legate cu pământ. Se păstrează zidul de E al amenajării (L = 2,20 m; l = 0,40 m) şi parţial zidul de S (L = 1,20 m). Amenajarea este oricum de mici dimensiuni şi singura remarcată pe profilul de V al caroului. Între colţul de SV al caroului şi zidul de E al amenajării apare un pavaj (linia pavajului apare şi în profilul de S al caroului). Spre profilul de E al caroului apare un zid din blocuri mijlocii de calcar pe o direcţie uşor deviată SE-NV. Zidul apare la -0,75 m, faţă de nivelul actual de călcare. Se păstrează pe o lungime de 1,70 m; l = 0,75 m. Zidul continuă până în profilul de N al caroului. La acelaşi nivel, în acelaşi profil apar şi alte blocuri (unele deranjate).
Nu excludem posibilitatea ca zidul din SA, c. 66 să fie închiderea, spre V, a zidului din SA, c. 52: cele două ziduri păstrează aceeaşi orientare deviată NV-SE şi blocurile din construcţie au acelaşi aspect.
Între materialele arheologice recuperate - ceramică şi obiecte de metal -, selectăm pe cele capabile să ofere şi repere cronologice pentru situaţiile prezentate.
Notăm o monedă de bronz Macedonia, anii 325-310 a.Chr. (Alexandru III, postumă), aflată în SA, c. 59 la dezafectarea zidului Z1.
Cu o datare apropiată - a doua jumătate a sec. IV a.Chr. sunt două ştampile de Heracleea Pontică, grupa a III-a târzie aflate în SA, c. 58 şi SA, c. 60. Ele sunt urmate, pentru sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a.Chr. de o ştampilă de Heracleea Pontică grupa a IV-a (în SA, c. 60-61) şi o alta de Sinope grupa II C (în SA, c. 63, la nivelul tasării inferioare). La nivelul vetrei din SA, c. 56 notăm o ştampilă de Heracleea Pontică grupa a II-a târzie şi una de Akanthos, ambele databile în a doua jumătate a sec. IV a.Chr. Materialele documentează o locuire deschisă a platoului, spre V, în acord cu alte materiale descoperite, tot spre V în sectorul B, în afara fortificaţiei, urmată de o tasare (1) şi de includerea zonei într-un spaţiu fortificat. Complexelor de locuire L6 şi L7 le recunoaştem cel puţin două etape de funcţionare marcate prin ştampile de Rhodos perioada II B şi Sinope, grupele VI B şi D.
Rămâne ca viitoarele cercetări să lămurească problemele de organizare spaţială diferită în această parte a aşezării atât în privinţa orientării zidurilor (după axe direcţionate SE-NV şi NE-SV) cât şi a raportării compartimentelor faţă de zidul Z şi locuinţele L1-L3.
Conservarea primară va avea ca obiectiv locuinţele L6 şi L7 şi spaţiul dintre zidul Z şi curtina de S a incintei a III-a.