Albeşti | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 60954.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Albeşti
Localitate:
Albeşti
Punct:
Cetate
Localizare:
| 60954.01 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Nicolae | Alexandru | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Buzoianu | Livia | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Cliante | Laurenţiu | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Bărbulescu | Maria | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Raport:
Campania de cercetări arheologice de la Albeşti din 2007 şi-a propus: verificarea măsurătorilor şi înregistrărilor grafice din spaţiul cuprins între SB, c.42 şi SB, c.62 (latura de E a turnului); efectuarea unui sondaj perpendicular pe latura de S a turnului (în SA, c.56) pentru stabilirea fazelor şi tehnicilor de construcţie ale fortificaţiei în acest punct; deschiderea unor carouri noi în sectorul A (respectiv c.12 şi 19); executarea unor lucrări de conservare primară pentru încăperile situate pe latura de V a incintei a II-a din sector B.
Secţiunea perpendiculară pe latura de S a turnului
Secţiunea este deschisă la 3,25 m de la colţul de SE al turnului; este perpendiculară pe latura de S a turnului. Dimensiuni: 2 x 1,25 m. Faţa zidului constă în două asize:
- 1,05 x 0,45 m (asiza superioară);
- 0,83 x 0,28 (asiza inferioară).
Asiza inferioară iese în afară cu 0,04 m şi are aspect de plintă. Blocul inferior are faţa exterioară neprelucrată; la baza lui – pietre şi stâncă fărâmată. Situaţia profilului de V:
- 0,28 -0,36 m (grosimea stratului) - pământ negru vegetal;
-0,60 m - dărâmătură de calcar (grosimea stratului de dărâmătură este de 0,30 - 0,35 m);
- lentilă de arsură (0,05 m grosime);
- 0,06 - 0,10 m (grosime) – pământ galben tasat (lutuială);
-0,83 -1,22 m – pământ negru granulos.
În apropierea turnului dărâmătura coboară până la nivelul plintei. Lentila de arsură urmează în linie continuă sub dărâmătură pe o lungime de 1,50 m; pe ea apar şi urme de cărămidă nearsă. Stratul de calcar coincide cu perioada de construcţie a suprastructurii turnului.
Situaţia pe profilul de E:
- 0,20 m – strat vegetal;
- strat gros de calcar fărâmat (gr.=0,50-0,52 m);
- arsură (lentilă groasă de 0,03 m);
- lutuială din pământ galben (gr.=0,04 m);
- pământ granulos cu pigmenţi de calcar (gr. stratului=0,30 m);
- la -1,20 m – pietre neregulate.
Profilele desenate verifică profilul de S în SB, c.49-56 şi profilul a, prelungit spre colţul turnului.
Situaţia înregistrată în exteriorul turnului în noul sondaj coincide cu cea înregistrată anterior în interiorul turnului (unde NI de locuire este marcat de o podină din lipitură de argilă, groasă de 0,03-0,04 m, aşezată pe un strat de pietriş). Se verifică totodată şi constatarea că fundaţia turnului este aşezată pe un strat de pietriş plasat pe stâncă. Situaţia este mai clară pe profilul de E, unde sunt vizibile două nivelări:
- nivelarea (tasarea) superioară în care intră şi piatra din colţul de SE al sondajului este ultima nivelare din aşezare;
- nivelarea (tasarea) inferioară atinge plinta;
- între cele două nivelări este o lentilă groasă de arsură situată pe un nivel de pământ galben tasat.
Cele două nivelări (tasări) de piatră, pe profilul de V s-au contopit (lentila de arsură + pământ este aici mai subţire).
Sondajul a fost prelungit şi în interiorul turnului, pe direcţia S/N. La –0,10 - 0,15 m s-a dat deja de stânca fărâmată.
SA, c.19
În SA, c.19, la -0,20 m suprafaţa caroului este ocupată de piatră. Caroul este traversat de zidul de V al locuinţei din SA, c.13-20. Zidul continuă sub martor şi se închide în SA, c.18. Dimensiuni: L= 4 m; l=0,65 m; h păstrată=0,30 m. În partea de E zidul este limitat de un pavaj de dale cu suprafaţa de 3,40 x 1,20 m. El corespunde pavajului inferior din c.32 şi 39, cercetate în campania 2005.
Atât zidul locuinţei cât şi pavajul din interiorul ei au fost suprapuse de un nou pavaj (pavajul superior), surprins spre profilul de S al caroului. Pavajul superior este păstrat pe o lungime de 4 m şi are lăţimea de 0,80 m. Un şir de pietre ordonate (aliniate) apar de-a lungul profilului de E. Ele pot marca o recompartimentare în interiorul locuinţei sau corespund (mai sigur) pavajului superior. În colţul de NE al locuinţei au fost recuperate mai multe materiale între care un lekythos aproape întreg şi o căniţă.
Situaţia profilelor pe cele 4 laturi ale caroului:
profilul de N:
- 0,15 m - vegetal
- 0,35 m - dărâmătură
- 0,45 - zid
- 0,50 m - pavaj
profilul de E:
- 0,30 m – vegetal şi dărâmătură
- 0,30 - 0,40 m – pavajul superior
profilul de V:
- 0,45 m – vegetal (aspect de groapă)
- 0,45 - 0,65 m - dărâmătură
- 0,65 - 0,80 m (pământ granulos)
profilul de S:
- 0,20 m - vegetal
- 0,40 m – pavajul superior
SA, c.12
Caroul este traversat pe direcţia S-N de un zid din pietre mici şi mijlocii, legate cu pământ. Dimensiunile zidului: L=4 m (> 4,07 m); l=0,60 m; h păstrată=0,42 m. Zidul se află la 1,42 m de colţul de SV al caroului. Este zidul de E al locuinţei conturate în carourile 13-20; el nu se plasează pe linia zidului din SA, c.11. Între zid şi martorul de V al caroului apar pietre mari de pavaj. Dimensiunile dalelor: 0,47 x 0,38 m; 0,57 x 0,32 m; 0,48 x 0,43 m. Pavajul apare la –0,45 m de la nivelul actual de călcare. Suprafaţa pavajului: 1,47 x 1,48 m. Corespunde pavajului inferior din carourile de la S şi pavajului din SA, c. 13. Spre profilul de V apar mai multe nuclee de pietre. Mai bine conturată este o aglomerare cu aspect de platformă, păstrată la 1,02 m de la colţul de NV al caroului. Aglomerarea se păstrează pe o lungime de 0,96 m şi lăţime de 0,38 m; ea stă pe un strat gros de pământ.
SA, c.12 reprezintă interiorul locuinţei delimitate (latura de N) în SA, c.13-20.
SA, c.20-27
La demontarea martorului dintre cele două carouri apare zidul de E al locuinţei L2 şi colţul pe care îl face cu zidul de N. Lângă zidul de E apare o vatră rectangulară. Deci locuinţa L2 are zidul de E în martorul din SA, c. 20-27 (L=2,35 m, l=0,54 m, h=0,45 m); zidul de N - în SA, c.27, zidul de V - în SA, c.27-34 (martor). Dimensiunile vetrei: L=1-1,45 m; l=0,78 m. Între zidul de V al locuinţei L1 şi zidul de E al locuinţei L2 apare o platformă de piatră cu dimensiunile: L=1 m; l (de la martor)=0,56 m; h=0,50 m. O a doua platformă între cele două locuinţe este înregistrată în SA, c.19, spre profilul de S al caroului (platforma intră în martorul din SA, c.19-26); lungimea ei este de 0,80 m.
Platformele pot indica nişte terasări; distanţa între ele este de 4,90>5,20 m.
Locuinţa L1 are intrarea pe latura de N, lată de 0,85 m, la 2,75 m de colţul de NV al încăperii.
Vatra este constituită din două lipituri între care se află un strat de pământ de 0,07 m. Latura de N a locuinţei L2 este întreruptă de o intrare lată de 0,60 m. Spre limita de V a locuinţei L2 apar dale mari de piatră, ce ocupă o suprafaţă de 1,85 x 1,45 m. Dimensiunile dalelor: 0,68 x 0,57 m; 0,52 x 0,38 m; 0,50 x 0,42 m.
Numerotarea locuinţelor din sectorul A s-a făcut de la E la V:
L1: zidul de E = 8,5 m; V = 9,20 m>12 m; N = 6,70 m; S = 6,40 m.
L2: E = 2,20>9 m; V = 2,60 m (dimensiunea totală va fi înregistrată după demontarea martorilor SA, c. 27-34 şi eventual SA, c. 26-33); N = 5,90 m>9 m; S = 5,20 m.
L3: E = 9,20 m; V = 9,20>13,10 m; N = 7 m; S = 7 m.
Între L1 – L2 distanţa este de 0,90 m; între L2 – L3 = 0,70 m.
Spre N sunt desfiinţaţi martorii din SA, c. 13-14, 20-21, 27-28 şi 33-34. Din dezafectarea lor a rezultat talpa unui zid din blocuri de piatră aşezate transversal. Zidul este paralel bordurii pavajului de la exteriorul incintei a II-a. Zidul urmează direcţia V-E şi se opreşte în zidul transversal N-S care suprapune pavajul din SA, c. 14.
Dimensiunile zidului rezultat din dezafectarea martorilor: L=11,80 m (în SA, c.27) >13,30 m (în SA, c.34); l=1 m. Pe această talpă apare urma unui zid mai retras, lat de cca. 0,80 m. Zidul mai îngust limitează spre S locuinţa L4 (cercetată în campania 2006). Între zid şi bordura străzii paralelă incintei din SB distanţa este de 2,30 m (+ pavaj = 4,70 m; ultima valoare reprezintă distanţa de la incinta de S din SB); între zidul dezafectat şi locuinţa L1 distanţa este de 2,40 m.
Situaţia de la zidul de S al incintei II din SB şi locuinţele din SA:
- etapa II - incinta a II-a (l = 1,45 m)
- etapa III1 - pavaj exterior din piatră măruntă (4,10 m – de la paramentul de N al incintei); bordură lată (4,70 m); pavaj dale mari (+ 3,25 m>8 m)
- etapa III2 – zid paralel incintei de S
- etapa III1 – spaţiu liber (arteră de circulaţie)
- etapa III1 – zidurile de N ale locuinţelor L1-L3.
Spaţiul liber era spaţiul exterior locuinţelor; vatra din SA, c.13 este plasată în acest spaţiu şi poate aparţine locuinţei L1. Locuinţa L4, care suprapune pavajul, este ultima amenajare din etapa III. Pentru locuinţele L1-L3 presupunem cel puţin două faze.
SA, c.6 şi 7
Se realizează un profil pe direcţia S-N, perpendicular pe incinta II din SB. În dreptul diviziunii de 3 m (de la incintă) avem următoarea succesiune (valorile reprezintă grosimi ale straturilor):
- 0,25 m – piatră mare de la bordură;
- 0,07 m – strat de pământ;
- 0,12 m – dărâmătură;
- 0,20 m – tasare;
- 0,30 m – strat de pământ.
În apropierea incidenţei profilului cu zidul de incintă (valorile reprezintă adâncimi măsurate de la suprafaţa solului):
- 0,16 m – pavaj piatră măruntă;
- 0,20 m – strat de pământ;
- 0,30 m – tasare (piatră + cărămidă);
- 0,40 m – pământ;
- 0,50 m – tasare (corespunde mijlocului primei asize a paramentului exterior);
- 0,70 m – pământ.
Tasarea inferioară corespunde momentului construirii incintei; tasarea superioară corespunde amenajării pavajului.
Situaţia în dreptul vetrei (valorile înregistrează grosimi ale stratului):
- 0,11 m – vatră (constă din lipitură pe strat de pământ); grosimea = 0,11 m;
- 0,16 m – tasare de piatră + cărămidă (tasarea continuă şi la Sud de vatră);
- 0,40 m – pământ.
Verificarea înregistrărilor din SB, c.42-62
Pentru verificarea datelor se curăţă suprafaţa dintre zidul ?’ şi turn; se lucrează mai ales asupra dărâmăturii din SB, c. 42. Zidul ?’ face colţ spre V; se delimitează în această direcţie un spaţiu care ţine până în dreptul prăbuşirii incintei (SB, c.41). La N un pavaj acoperă zidul ?’ şi se opreşte la zidul în T; sub pavaj în SB, c.43, apare un zid oblic pe direcţia N-V. Din dărâmătura din SB, c.42 s-au recuperat mai multe ştampile de Sinope. Zidul în T stă pe stâncă; el pare contemporan prin maniera de construcţie cu zidul porţii şi cu incinta a II-a.
Lucrări de conservare primară
Au fost curăţate şi ulterior consolidate primar zidurile ?’, ?’ şi ?’ care delimitează compartimentările din partea de V a sectorului B (respectiv L12, L13, L14).
În sectorul A a fost consolidat zidul lung rezultat din dezafectarea martorilor, pe linia c.14-21-28 şi zidurile de N ale locuinţelor L1 şi L2.
Rezumat:
Campania de cercetări arheologice de la Albeşti din 2007 şi-a propus: verificarea măsurătorilor şi înregistrărilor grafice din spaţiul cuprins între SB, c.42 şi SB, c.62 (latura de E a turnului); efectuarea unui sondaj perpendicular pe latura de S a turnului (în SA, c.56) pentru stabilirea fazelor şi tehnicilor de construcţie ale fortificaţiei în acest punct; deschiderea unor carouri noi în sectorul A (respectiv c.12 şi 19); executarea unor lucrări de conservare primară pentru încăperile situate pe latura de V a incintei a II-a din sector B.
Bibliografie: