Albeşti | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Alexandru | Nicolae | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Bărbulescu | Maria | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Buzoianu | Livia | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Cliante | Laurenţiu | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Raport:
Campania arheologică 2003 şi-a propus cercetarea carourilor 59-62 din sectorul A. Carourile sunt situate pe linia presupusei incinte de pe latura de V a fortificaţiei. Pentru o mai bună corelare, au fost reluate carourile SA, c. 53-55 din săpăturile anterioare.
În vechiul desen (Pontica 19, 1968, fig. 2) în S A, c. 55, este înregistrat un fragment de zid pe direcţia E - V, situat în partea de NV a caroului; punctat, sunt marcate câteva pietre în partea de NE a caroului; un probabil zid apare în profilul de S al caroului. Reluarea săpăturii a ajuns la -0,95 m de la actualul vegetal. În partea de NV a caroului apare o platformă rectangulară de pietre, în legătură cu platforma de pietre din S A, c. 56. Dimensiunile platformei: 1,50 x 1,27 m. Suprapus platformei este fragmentul de zid păstrat pe o lungime de 1,10 m. Zidul, lucrat din pietre neregulate legate cu pământ, are dimensiunile de: 1,10 x 0,52 m; înălţimea de la platformă: 0,31 m. Între zid şi platformă: este o tasare de piatră. Imediat sub zid grosimea tasării este de 0,06 m; sub tasare urmează un strat de pământ gros de 0,17 m. Succesiunea este, deci, următoarea: zid (-0,51 m) – tasare – pământ – platformă (pavaj; -0,89 m).
În profilul de N al caroului apare un nucleu de pietre în dreptul zidului N - S din S A, c. 56. În colţul de NE al caroului apare, intrând în profil, un zid sau platformă de piatră; pietrele stau pe tasarea de calcar. Platforma (sau zidul) se păstrează pe o lungime de 1,10 m (apare la -0,60 m). Pietre dispuse neregulat (fără o direcţie anume) apar şi în colţul de SE al caroului. Pe fundul caroului (-1,12 -1,13 m) sunt pietre neregulate.
Situaţia profilului de V:
- strat gros de vegetal (grosimea maximă: 0,40 m);
- tasare de piatră (grosimea de 0,06 m);
- pământ (grosime cca. 0,30-0,32 m);
- pietre la fundul caroului.
Aceeaşi succesiune poate fi urmărită în profilul de S:
- vegetal (grosime 0,36 m);
- tasare (grosime 0,20);
- pământ (0,20-0,22 m);
- piatră.
Tasarea apare mai slab marcată în profilul de S (se află sub dărâmătură).
Vechea săpătură înregistra două ziduri paralele în SA, c. 54, orientate E - V; zid sau platformă de pietre apare în profilul de V al caroului.
În noua săpătură cele două ziduri se păstrează fragmentar. Zidul dinspre N (şi care intră în profilul de E) se păstrează pe o lungime de 1,02 m; zidul este lat de 0,75 m. Este alcătuit din pietre relativ mari, aşezate ordonat pe un strat de pământ. În profilul de V se păstrează urme ale zidului. Zidul dinspre S este din pietre de dimensiuni mai mici. Lungimea păstrată: 1,60 m; lăţimea zidului: 0,42 m. Zidul dinspre S (notat zidul 1) pare mai vechi: el intră parţial sub zidul dinspre N (notat zidul 2). Locul în care cele două ziduri intră în profil crează o platformă de piatră. Lângă zidul 1, căzută, este o piatră de mari dimensiuni cu o depresiune circulară în mijloc (diametrul concavităţii este de 0,27 m). Concavitatea susţinea probabil un stâlp de poartă sau de acoperiş.
Caroul 53 este închis spre S de un zid din dale mari, pe direcţia E - V. Dalele au dimensiuni de 0,93 x 0,62 x 0,28 m; zidul păstrează două rânduri de asize.
Spre profilul de V apare o platformă de pietre mari; platforma se păstrează pe o lungime de 2 m şi continuă sub martorul din SA, c. 60. De-a lungul laturii de V a carourilor 53-54 apare un rând de pietre, care urmând direcţia N - S, sunt prinse parţial sub martorul carourilor dinspre V şi lasă impresia unui zid. El se opreşte în dreptul zidului 2 din S A, c. 54. Cele două ziduri ar putea reprezenta laturile de V şi de S ale unui complex de locuire mai mare, căruia să-i fi aparţinut vatra şi piatra cu depresiune circulară (deplasată acum de la poziţia ei iniţială).
În profilul de E, la -0,52 m de actualul vegetal apare o vatră rectangulară ce continuă sub profil. Lungimea surprinsă a vetrei este de 1,30 m. Vatra stă pe un strat de pământ gros de 0,20 m, în care apar şi fragmente ceramice. Lipitura vetrei stă pe un strat de piatră tasată gros de 0,13 m. De lângă vatră s-a recuperat un lekythos întreg. Fundul caroului, la -0,70 m de la actualul vegetal, are consistenţa unei podele.
Valori de la cota "0":
-0,20 m – dale (intră în profilul de E);
-0,35 m – zidul "2"; adâncimea caroului în preajma zidului este de -0,95 m;
-0,60 m – dale mici de calcar (corespund zidului "1");
-0,52 m – vatră (care stă pe pat de cioburi);
- zid din blocuri masive de calcar;
- 0,75 m – nivel de călcare; tasat;
-0,40 m (pe profilul de V) – zid;
-0,30 m – dale de calcar.
Caroul, spre limita cu S A, c. 52 este traversat de un zid din blocuri mari, cu plinta spre N.
Dimensiunile zidului: L = 2,70 m; l = 0,70; Î = 0,65 m. Zidul are un rând de asize cu dimensiuni de 1,56 x 0,64 x 0,27 şi 1,05 x 0,60 x 0,30 m. Asizele stau pe un alt rând de pietre, ieşite în afară spre N, creând o plintă lată de 0,16 m.
Între zid şi nivelul de bază al caroului – un strat de pământ gros de 0,20 m. Zidul este rupt în dreptul pavajului N - S din S A, c. 53.
Pavajul, din blocuri mari de calcar, stă tot pe un strat de pământ şi este la nivelul asizelor care crează plinta zidului. Spre S (în interiorul caroului 52) zidul mare este dublat de un zid mai mic din pietre mijlocii, care de asemenea stă pe pământ (grosimea stratului de pământ este de 0,35 m). Zidul se păstrează pe o lungime de 2,50 m; lăţimea = 0,40 m. Partea superioară a lui, în profilul de E, este marcată printr-un rând de pietre. În interiorul caroului se detaşează un zid în L; latura scurtă = 2,30 > 3 m; l = 0,70 m.
Relaţia dintre ziduri:
- pavajul – la nivelul plintei zidului din blocuri mari (rezultă că pavajul şi zidul sunt contemporane);
- zidul dublură pare anterior zidului mare (este parţial prins sub zidul mare şi pavaj);
- zidul N - S este uşor deplasat pe mijloc; pe el stă un bloc de calcar ce provine de la o construcţie anterioară. Deplasată spre interiorul caroului pare şi latura scurtă (paralelă cu profilul de S al caroului).
Reluarea cercetărilor din S A, c. 55-52 ne-a creat posibilitatea înregistrării unui profil N - S pe o lungime de 19 m (întrerupt de martorul de 1 m dintre carourile 55-54).
Între caroul 55 – martor, situaţia înregistrează următoarea succesiune:
- vegetal;
- umplutură din piatră de mici dimensiuni;
- pământ şi ceramică (grosime 0,30 m);
- strat de tasare (0,15 m grosime);
- pământ brun-cenuşiu prăfos (0,25 m grosime).
După martor (carourile 54-52):
- vegetal;
- blocuri de calcar – zid – blocuri de calcar;
- strat brun; umplutură din blocuri mici de calcar + fragmente ceramice (grosime maximă: 0,30 m);
- strat brun-cenuşiu prăfos spre S cu un rând de blochete de calcar (0,15 m grosime) presupuse a fi faţa unui zid (?); acest rând poate fi urmărit pe o lungime de 1,80 m;
- vatră care stă pe un pat de fragmente ceramice. Vatra este suprapusă de blochete de calcar cu aspect neregulat (umplutură); sub vatră – strat brun-cenuşiu prăfos.
În spaţiul dintre S A, c. 53-52 este înregistrat zidul din blocuri mari de calcar cu talpa orientată spre N. La baza lui, tot spre N, apare o lentilă de pământ galben.
În S A, c. 52: vegetal, umplutură, strat tasat brun-închis.
Corespunzător carourilor 55-52, se cercetează, spre V, carourile 62-59.
Primul dintre ele, S A, c. 62, este lipsit de amenajări, suprafaţa caroului este ocupată, la -0,60 m, de o tasare de piatră.
Caroul următor, spre S, S A, c. 61 este traversat pe direcţia E - V de un zid de pietre neregulate. Zidul este pe un pat de pământ amestecat cu pietre, gros de 0,50 m. Urmează un strat de pământ galben gros de 0,20 m şi nivelul de călcare (la -0,90 m). Din nou pe latura de E a caroului se conturează o platformă de pietre. Ea corespunde platformei de piatră din profilul de V din SA, c. 54.
Posibilitate de interpretare: platforma dinspre profilul de E poate să fie construită de capetele zidului "2" din SA, c. 54, care aici să fi făcut unghi spre S. Acest zid stă pe tasarea de piatră, sub care urmează un strat de pământ şi nivelul de călcare (fundul caroului). Zidul E - V este ulterior: suprapune latura care intră în profilul de S a caroului.
Situaţia profilului de E: vegetal/dale pavaj (platformă)/zid E - V (-0,30 m) – zid în L (-0,40 m) – tasare – pământ – nivel de călcare (-0,90 m).
Situaţia spre profilul de S (între zidul E - V şi profil): pietre din dărâmătură – pământ – amenajare de pietre. Spre colţul de NE al caroului apar urme de tasare; pe această tasare stă zidul în L; tasarea nu coincide însă cu fundul caroului.
Caroul S A, c. 60 este traversat pe direcţia E - V (uşor deviat ENE - VSV) de un zid de pietre mijlocii, legate cu pământ. Între zid şi profilul de S al caroului – dărâmătură; după înlăturarea dărâmăturii s-a ajuns la nivelare. Lângă zid, spre N, este surprinsă o vatră rectangulară, lipită zidului. Dimensiunile vetrei: 0,95 x 1,20 x 0,18.
Situaţia faţă de actualul vegetal:
-0,25 m – zid;
-0,35 m – vatră;
-0,65 m – nivel de călcare.
În profilul de E, la -0,42 apar în martor dale de calcar (care corespund dalelor din profilul de V din SA, c. 53).
Ipoteză: zidul E - V din SA, c. 61 şi zidul E - V din SA, c. 60, construite în aceeaşi manieră, reprezentau zidurile de N şi de S ale unei locuinţe. Distanţa dintre ele: 4,40 m; dalele din profil sunt anterioare locuinţei; corespund pavajului şi zidului masiv din SA, c. 53.
SA, c. 59 este un carou fără amenajări. În profilul de N – blochete de calcar. În colţul de NE – dărâmătură. În colţul de SE – dărâmătură. Pe profilul de E – dărâmătura poate fi urmărită pe toată lungimea profilului.
Pietre deranjate apar şi pe fundul caroului (la -0,55 m).
O ultimă intervenţie s-a făcut prin prelungirea profilului ? din SB, c. 51 spre turnul din colţul de SV al fortificaţiei. Situaţia confirmă construirea turnului din prima fază a ridicării incintei.
Rezumând, în cercetarea arheologică din 2003 de la Albeşti au fost surprinse ziduri dintr-un complex de locuire (S A, c. 60-61); resturile unor amenajări, probabil tot de locuire (S A, c. 54-53); alte structuri; ziduri şi pavaje; două carouri (S A, c. 62 şi 59) nu au dovedit urme de construcţii. Materialele arheologice asigură o datare în sec. IV-III a. Chr.
Rezumat:
În cercetarea arheologică din 2003 de la Albeşti au fost surprinse ziduri dintr-un complex de locuire; resturile unor amenajări, probabil tot de locuire; alte structuri; ziduri şi pavaje; două carouri nu au dovedit urme de construcţii. Materialele arheologice asigură o datare în sec. IV-III a.Chr.