Albeşti | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 1997


Descriere:

Anul cercetarii:
1997
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 60954.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Albeşti
Localitate:
Albeşti
Punct:
Cetate
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Cheluță-Georgescu Nicolae participant Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Rădulescu Adrian responsabil Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_
Bărbulescu Maria participant Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_
Buzoianu Livia participant Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_
Raport:
Campania arheologică din 1997 a urmărit verificarea ipotezelor privind etapele amenajărilor spaţiului de nord şi nord-est al zonei fortificate. Desfiinţarea unor martori a creat suprafeţe mai mari de lucru şi a permis raportarea noilor situaţii la obiectivele cercetate anterior. Verificările au avut în vedere trei complexe de locuire: 1) locuinţa alcătuită din două încăperi, din sectorul B, carourile 27-37, presupusă a fi avut şi o funcţie de cult. Surprinderea laturilor de sud şi de vest a stabilit dimensiunile locuinţei la 11,50 x 5 mp. Destinaţia specială este sugerată de cantitatea mare de materiale arheologice recuperate şi mai ales de prezenţa grupată într-una din încăperi a mai multor reliefuri şi altare ceramice; 2) locuinţa L1 (după notaţia campaniei anterioare), are dimensiunile de 11,30 x 9 mp şi se dovedeşte a fi contemporană amenajării incintei din faza I; 3) locuinţa L2 are zidul de est paralel cu locuinţa L1 şi în sectorul C, c.64-65 suprapune un pavaj. Desfiinţarea parţială a martorului din sector C, c.65-66 a surprins, pe rând, continuarea incintei I, a zidului de est al locuinţei L1 şi a pavajului. Zidul de est al locuinţei L2 continuă spre nord, până în caroul 66. Locuinţa L2 se dovedeşte a fi ulterioară primei locuinţe (L1). Între materialele arheologice predomină recipientele şi ştampilele amforice, databile în prima jumătate a sec. III a. Chr. (Heraclea Pontică, grupa IV), dar mai ales spre mijlocul şi al treilea sfert al secolului (Thasos, Rhodos grupa a II-a, Sinope ultimele grupe). Celelalte categorii aparţin ceramicii greceşti de uz comun (lekythoi, cupe cu o toartă, opaiţe, mortarium), vaselor autohtone tradiţionale (căni, vase în formă de sac, castroane) sau imitate după forme gerceşti (bol lucrat la mână), statuetelor şi reliefurilor de cult.