.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Albești | Comuna: Albești | Judeţ: Constanța | Punct: La Cetate | Anul: 2021

Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Albeşti, jud. Constanța
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca elenistică;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 60954.01 |
Județ:
CONSTANŢA
Unitate administrativă:
ALBEŞTI
Localitate:
ALBEŞTI
Punct:
La Cetate
Sector:
Sector D
Toponim:
NULL
Localizare:
| 60954.01 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Fig. 1. Albești, jud. Constanța. Punct “Cetate”, vedere generală sector D, carourile 41 – 43 și 31 – 33.  
Fig. 2. Albești, jud. Constanța. Punct “Cetate”, sector D, caroul 43.  
Pl. I. Albești, jud. Constanța. Punct “Cetate”, sector D - plan cercetare septembrie 2021.  
Pl. II. Albești, jud. Constanța. Punct “Cetate”, profil vest carourile 41- 43, Sector D.  
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Buzoianu Livia responsabil Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Lascu Marius participant Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Nastasi Irina participant Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Alexandru Nicolae participant Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Raport:
În campania din anul 2021 s-a continuat cercetarea în exteriorul fortificației, la sud de aceasta, prin deschiderea de noi carouri în Sectorul D, pe linia locuințelor de mari dimensiuni alipite laturii de sud a incintei. Au fost cercetate carourile 42D și 43D și reluată cercetarea în cariurile 31D și 41D. În caroul 42D, după îndepărtarea stratului vegetal, în grosime de 0,50m, s-a ajuns la un strat de pământ brun, cu multă dărâmătură, dar și fragmente ceramice - secolele IV-III a.Chr. După îndepărtarea dărâmăturii, pe laturile de nord și de sud ale caroului au fost descoperite dale de calcar care par să fi aparținut unui pavaj. Dalele nu s-au păstrat în poziție orizontală, ele fiind alunecate. Amenajarea de pe latura de nord, descoperită la -040m, are dimensiunile de 1,20x0,90m. Cea de pe latura de sud, descoperită la -0,30m, are dimensiunile de 1,50x1,25m. În colțul de sud-vest, la -0,30m, a fost descoperită o linie de zid, linie construită (sau doar atât s-a păstrat) dintr-un singur rând de blochete de calcar (cu lățimea de 0,25m). Între acest zid și amenajarea din dale de la est de el (descrisă mai sus) a fost identificată o dală de calcar, la -0,60m. Cercetarea în caroul 42 din sectorul D s-a oprit la -0,80m, pe un nivel de pământ brun-galben tasat. În cercetarea din caroul 43D, imediat după stratul vegetal a fost descoperit un zid din blochete de calcar legate cu pământ, la -0,30m. Zid care traversează întregul carou de la est la vest și are lățimea de 0,70m. În colțul de nord-vest a fost identificată linia zidului care continuă din caroul 42D, cu lățimea de 0,25m, construit dintr-un singur rând de blochete. La sud de zidul care traversează caroul a fost descoperit un bloc masiv de calcar, care are poziția unei dale mari de pavaj. Dimensiunuile sunt de 1,60x1,10/0,80m și a fost descoperită la -0,25m. În colțul de sud-vest au fost descoperite două dale de calcar, la -0,40m. Cercetarea s-a oprit la -0,70m, pe același nivel de pământ brun-galben tasat, nivel pe care s-a construit zidul din caroul 43 sector D. Reluarea cecetării în carourile 31D și 41D a constat în îndepărtarea pământului căzut în ultimii ani și desființarea martorul dintre ele, ca și martorul de est al caroului 31D. În cercetarea martorului dintre 41D și 31D a fost descoperit un zid construit din blochete de calcar legate cu pământ, la -0,20 și orientat nord-sud. Lățimea zidului este de 0,70m. Acesta este perpendicular pe linia zidului descoperit în campania din anul 2019 în caroul 41D, la -0,50m și cu lățimea tot de 0,70m. În interiorul locuinței care se conturează, a fost descoperită în campania din acel an o vatră care stă pe un pat de dale mici de calcar, vatră care este protejată la sud de o linie din blochete mici de calcar. Vatra are dimensiunile de 1,20x1,25m și a fost descoperită la -0,60m. În caroul 31D au fost curățate dalele de pavaj de lângă martorul de nord, iar prin desființarea martorului de la est a fost descoperită o dală de calcar lângă martorul de nord, la -0,30m și (re)descoperit zidul construcției care continuă în nord-estul caroului 31D. Cercetarea în aceste două carouri s-a oprit la -0,90m, pe nivelul de pământ brun-galben tasat, care, aici, conține și pietriș. Este nivelul pe care au fost construite zidurile locuinței descoperite. Situație care s-a verificat și în caroul 43D. Stratigrafia în aceste carouri: 0  - 0,50m – vegetal; -0,50 - -0,70/0,80m – brun, umplutură cu materiale ceramice antice (secolele IV-III a.Chr.), litice și rare fragmente osteologice de la ovine sau bovine. -0,70 -0,90m – strat brun-galben tasat (care conținea și pietriș) nivel de construcție. Cercetarea în acest punct a dus la descoperirea unor locuințe de mari dimensiuni. Incă nu a fost observat planul lor exact.  Delimitarea lor urmând a fi stabilită în cercetările viitoare, la fel și raportarea acestor locuințe față de construcțiile descoperite la nord de acest punct.  
Bibliografie:
1. Alexandru N., (2016), Fortifed Settlements in the Territory of Callatis (4th-3rd Centuries B.C.) în Mégarika. Nouvelles recherches sur Mégare, les cités de la propontide et du Pont-Euxin, eds. Robu, A. și Bîrzescu, I., Paris, 293-402
2. Buzoianu, L., (2001), Civilizaţia greacă în zona vest-pontică şi impactul ei asupra lumii autohtone (sec. VII-IV a. Chr.), Constanţa.
3. Buzoianu, L., Bărbulescu, M., (2002-2003), Categorii ceramice de import în asezarea greco-indigenă de la Albesti (jud. Constanţa), Pontica.
4. Buzoianu, L., Bărbulescu, M., (2004-2005), Ceramica greacă de uz comun din asezarea de la Albesti (jud. Constanţa): lekythoi, Pontica, 37-38
5. Buzoianu, L., Bărbulescu, M., (1990), Ceramica greacă de Cnidos, Cos, Paros, Pontica, 23, p. 29-48.
6. Buzoianu, L., Bărbulescu, M., (2008) Albești. Monografie arheologică.I., Constanța
7. Buzoianu, L. , Cheluţă-Georgescu, N., Pontica 16.
8. Buzoianu, L., Alexandru, N., (2019), Econimic relationship between Polis and Chora, case study from Albești, în International Colloquium of Funerar Archaeology Border Guards of the Passes, from the Fortresses and the Graves. The Bronze and Iron Ages., ed. V. Sîrbu, Tg. Jiu
9. Rădulescu, A., Bărbulescu, M., Buzoianu, L., (1986), Importuri amforice la Albeşti (jud. C-ţa): Heraclea Pontică, Pontica 19, p. 33
10. Rădulescu, A., Bărbulescu, M., Buzoianu, L., Cheluţă Georgescu, N., (1990), Observaţii asupra sitului greco-autohton de la Albeşti(jud. Constanţa), Pontica 23, p. 23-28
11. Rădulescu, A., Buzoianu, L., Bărbulescu, M., Georgescu, V., (1995-1996), Reprezentări figurate în aşetarea de epocă elenistică de la Albeşti, Pontica 28-29, p. 23-72.