Alba Iulia | Punct: Lumea Nouă (proprietăţile Pavel, Mariş, Păcurar) | Anul: 2003


Descriere:

Anul cercetarii:
2003
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 1026.05 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
mun. Alba Iulia
Localitate:
Alba Iulia
Punct:
Lumea Nouă (proprietăţile Pavel, Mariş, Păcurar)
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Paul Iuliu participant Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Borşan Tudor participant Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia - Baza de Cercetări cu Utilizatori Multipli
Breazu Marius participant Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia - Baza de Cercetări cu Utilizatori Multipli
Florescu Cristian participant Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia - Baza de Cercetări cu Utilizatori Multipli
Gligor Mihai participant Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia - Baza de Cercetări cu Utilizatori Multipli
Şuteu Călin participant Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia - Baza de Cercetări cu Utilizatori Multipli
Rustoiu Gabriel Tiberiu participant Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, Alba
Raport:
Situl arheologic de la Alba Iulia – Lumea Nouă este binecunoscut în literatura de specialitate. Săpăturile din ultimii ani, iniţiate de Univ. Alba Iulia, au pus în valoare o serie de noi informaţii, ce contribuie la o mai bună cunoaştere a acestui sit şi a fenomenelor culturale din perioada neo-eneolitică din această zonă. În planul de urbanism, de extindere şi de construcţie a oraşului este înglobată şi zona aşezării de la Lumea Nouă, bine individualizată pentru vestigiile arheologice existente aici. În aceste condiţii, în cursul anului 2003 au fost efectuate săpături de descărcare de sarcină istorică în trei puncte ale sitului mai sus menţionat, ca urmare a unor lucrări de construcţie a unor locuinţe unifamiliale. Proprietatea Pavel După delimitarea şi trasarea suprafeţei construibile, conform documentaţiei depuse la DCCPCN Alba, a fost deschisă suprafaţa Sp I/2003 cu dimensiunile de 10 x 10 m. Suprafaţa a fost caroiată, la rândul ei, în 9 carouri cu dimensiunile de 3 x 3 m şi cu martori stratigrafici de 0,50 m grosime. După operaţia de decopertare a stratului arabil de aproximativ 0,30 m, în care materialul arheologic recoltat este răvăşit şi sporadic, a fost surprins stratul de cultură aparţinând culturii Petreşti cu o grosime de aproximativ 0,25-0,30 m. În cadrul lui au fost identificate aglomerări de ceramică izolate şi fără o legătură clară între ele. Şpăcluirea şi prepararea acestora ne-au oferit posibilitatea de a observa că apar la aceeaşi adâncime pe toată suprafaţa, în poziţia lor primară, ceea ce a condus la concluzia şi implicit la identificarea cu certitudine a cel puţin unui nivel de călcare aparţinând locuirii petreştene. Ceramica descoperită, prin forme (castroane cu umăr carenat, vase de tip suport), factura pastei (ca degresant nisipul cu bob fin) şi ardere (portocaliu, roşu închis) se încadrează în faza finală a culturii Petreşti. La încadrarea culturală contribuie şi găsirea unui idol antropomorf tipic culturii Petreşti. Se adaugă şi descoperiri de material litic din silex (nuclee, lame şi aşchii) şi piatră (dăltiţe în număr de două). Sub stratul de cultură, de la adâncimea de 0,55-0,60 m apare un strat de culoare brun-gălbui, lutos, cu mici intruziuni de culoare neagră, în care nu apare material arheologic decât foarte sporadic. Grosimea acestuia variază între 0,20-0,25 m. Acest strat suprapune solul viu, de culoare galbenă, ce se găseşte în mod constant de la adâncimea de 1 m pe întreaga suprafaţă. Datorită consistenţei şi granulaţiei stratului anterior, complexele adâncite sunt observabile numai de la această adâncime. Complexele adâncite descoperite sunt în număr de 4. Două dintre ele (G1 şi G3) sunt gropi de mici dimensiuni - ce coboară în steril 0,30-0,40 m - şi au oferit puţin material ceramic. În caroul 2 a fost surprins un posibil bordei, numit iniţial G4. Având în vedere că nu s-au putut observa urme de amenajare, complexul poate fi interpretat în această etapă a cercetării şi ca o groapă menajeră. După golire, complexul coboară în sterilul galben-nisipos până la adâncimea de 1,85 m. Ultimul complex adâncit, de mare importanţă pentru cercetarea noastră, este un şanţ surprins cu claritate în carourile 6, 8, 9 la adâncimea de 0,95 m. Datorită faptului că s-a executat o săpătură de eliberare de sarcină istorică, unde timpul alocat cercetării este limitat, s-a efectuat o sondă de 0,8 m lăţime în vederea obţinerii datelor referitoare la adâncime, formă şi posibile etape de umplere. S-a observat că şanţul are o formă de "V", cu fundul uşor rotunjit. Deschiderea la buză este de 2,25 m, coboară la -1,52 m, unde are o deschidere la partea inferioară de 0,25 m. Există posibilitatea ca acesta să marcheze limita aşezării petreştene de la Lumea Nouă. Asupra utilităţii sale urmează a ne pronunţa abia după extinderea cercetărilor şi surprinderea lui şi în alte zone. Menţionăm că prin prospecţiile de suprafaţă, respectiv tomografie electrică a solului, acesta a fost identificat pe o distanţa de aproximativ 20 m liniari. Precizăm că este prima descoperire de acest tip semnalată în situl de la Lumea Nouă. Mai mult, suntem în faţa semnalării primului şanţ identificat până în momentul de faţă în mediu Petreşti. Concluziile la care ne putem opri în acest moment sunt legate de aria de extindere a aşezării Petreşti de la Lumea Nouă; existenţa unui strat de cultură subţire în raport cu alte zone ale aşezării şi surprinderea şanţului, ne conduce la ideea că ne găsim în marginea aşezării şi probabil şi a sitului, mai precis în zona de SE. Proprietatea Mariş În acest punct a fost deschisă suprafaţa Sp II/2003 cu dimensiunile de 9 x 9 m. Suprafaţa a fost caroiată - la rândul ei - în 4 carouri cu dimensiunile de 4 x 4 m, cu caroiaj interior şi cu martori stratigrafici de 1 m grosime. După operaţia de decopertare a stratului arabil de aproximativ 0,3 m, în care materialul arheologic este aproape inexistent, a fost surprins un strat de umplutură sau depunere, fie imediat ulterioară locuirii preistorice, fie contemporană, cu o grosime variabilă între 0,25 şi 0,50 m. Sub acesta apare apoi un nivel de locuire aparţinând culturii Petreşti, ce se prezintă sub forma unui covor de material ceramic şi oase de animale (probabil în marea lor majoritate de bovine) şi bucăţi de chirpic cu o grosime de aproximativ 10-15 cm, posibil resturile unei locuinţe. Sub acest nivel, la adâncimea de 0,75-0,80 m apar resturile unei locuinţe de suprafaţă în care apar materiale Petreşti în asociere cu materiale vinciene. Începând de la adâncimea medie de 1,10 m, sub resturile de pereţi şi podină ai locuinţei mai sus amintite, se identifică un strat sporadic de locuire în bordeie aparţinând culturii Vinèa. În zonele nederanjate de complexe, sterilul arheologic de culoare gălbuie şi consistenţă lutoasă apare de la adâncimea de 1,35-1,40 m. După demontarea martorului dintre carourile A şi B, pentru corelarea materialelor de factură Petreşti surprinse in situ, la adâncimea de 0,70 m, sub un vas de mari dimensiuni, au fost descoperite resturile unui schelet uman (o mandibulă, omoplat, humerus), ce apare deasupra chirpicului provenit din prăbuşirea peretelui locuinţei de suprafaţă. În aceasta fază preliminară, putem identifica cu siguranţă o locuinţă de suprafaţă, în care apar materiale Petreşti şi Turdaş. În caroul C, de la adâncimea de 0,75 m, în nivelul în care apar şi resturile de chirpic, a fost identificată o groapă, cu diametrul variabil cuprins între 1,50-1,70 m (G1). În urma golirii acesteia, au fost descoperite schelete umane a căror poziţie anatomică nu poate fi stabilită încă, în acest stadiu, identificându-se însă, cu certitudine, 23 de cranii umane. Materialul ceramic rezultat in urma golirii gropii, aparţine culturilor Petreşti, Vinèa şi Lumea Nouă. Se adaugă un inel de buclă confecţionat din cupru, prin batere. Surprinderea, în asociere, a artefactelor mai sus amintite, conduce spre o încadrare cultural-cronologică a complexului luat în discuţie – în acest stadiu al cercetărilor – în intervalul cuprins către neoliticul dezvoltat şi eneoliticul timpuriu, urmând ca pe viitor o analiză completă a contextului stratigrafic să aducă o clarificare a apartenenţei culturale a acestui complex. Menţionăm caracterul de noutate pentru neo-eneoliticul românesc a acestei descoperiri. În caroul D, la adâncimea de -1,10 m, a fost surprinsă o vatră făţuită, exterioară, cu groapă, iar în imediata ei apropiere o groapă (G2) probabil a unui cuptor, în care a fost descoperit un fragment de grătar provenind de la un cuptor de ars ceramică. Până în momentul de faţă – pentru ţara noastră - această descoperire îşi găseşte analogii doar în mediul cucutenian. După golirea acesteia - în care au fost identificate mai multe straturi de cenuşă şi cărbune - s-a observat că a fost realizată în groapa unui bordei dezafectat, utilizat anterior de purtători ai culturii Vinèa şi complexului cultural cu ceramică pictată Lumea Nouă. Groapa bordeiului coboară până la -3,60 m de la nivelul actual de călcare. Ceramica descoperită a ajutat la o încadrare preliminară a nivelurilor şi complexelor amintite mai sus. Se adaugă descoperiri de material litic din silex şi obsidian (nuclee, lame şi aşchii) şi piatră (râşniţe). În privinţa tehnicii de înregistrare a datelor din teren, trebuie subliniat faptul că în cele două puncte, pe acest şantier s-au aplicat metode interdisciplinare, moderne, în paralel cu cele clasice. În acest sens, s-a utilizat staţia totală în scopul culegerii detaliilor planimetrice şi altimetrice în vederea încadrării şi poziţionării unităţii de cercetare şi a detaliilor (configurarea complexelor arheologice) în planul de ansamblu al aşezării. În paralel au fost efectuate şi prospecţii de suprafaţă, în principal măsurători de rezistivitate a solului. Din complexele închise şi adâncite, au fost totodată recoltate şi probe în vederea realizării unor analize paleobotanice, chimice şi de datare absolută1. Proprietatea Păcurar Au fost deschise două secţiuni de control stratigrafic, dispuse perpendicular, una pe cealaltă, cu următoarele dimensiuni: S I/2003, orientată E - V, de 19 m lungime şi 1 m. lăţime, şi S II/2003, orientată N - S, de 11 m lungime şi 1 m lăţime, ce au secţionat toată suprafaţa construibilă. În timpul săpăturilor, nu au fost identificate vestigii arheologice sau complexe care să presupună existenţa unor urme antropice antice. Sub stratul de humus negricios, ce coboară până la -0,55 m, apare pământul galben-lutos, pe care, de obicei, se opreşte locuirea neolitică din acest sit. Secţiunile au fost săpate până la -0,85 m adâncime. Coroborarea datelor din punctul "La Pavel" cu aceasta săpătură a adus informaţii asupra întinderii locuirii preistorice din situl de la Alba Iulia - Lumea Nouă, acest punct aflându-se în afara aşezării neo-eneolitice.
Rezumat:

Au fost efectuate săpături de descărcare de sarcină istorică în trei puncte ale sitului, ca urmare a unor lucrări de construcţie a unor locuinţe unifamiliale. Cercetările s-au concentrat asupra a trei proprietăţi particulare fiind constatată prezenţa culturilor Lumea Nouă, Petreşti, Vinca şi Turdaş. Este de meţionat caracterul de noutate pentru neo-eneoliticul românesc a descoperirilor.