Alba Iulia | Punct: Lumea Nouă (proprietatea Bogdan) | Anul: 2004


Descriere:

Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 1026.05 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
mun. Alba Iulia
Localitate:
Alba Iulia
Punct:
Lumea Nouă (proprietatea Bogdan)
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Borşan Tudor participant Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Breazu Marius participant Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Florescu Cristian participant Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Gligor Mihai participant Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Maican Ionuţ participant Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Paul Iuliu participant Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Raport:
După descoperirea întâmplătoare în 1942, în partea de NE a oraşului Alba Iulia, în punctul numit de localnici Lumea Nouă, a unei aşezări neolitice, mai multe campanii arheologice s-au derulat între 1944-1947, 1961-1963, 1976, 1995-1996, iar rezultatele preliminare sau finale sunt deja cunoscute. Cercetările au continuat sub forma săpăturilor arheologice de salvare în anii 2002 şi 2003. După delimitarea şi trasarea suprafeţei construibile de către proiectantul lucrării, conform documentaţiei depuse la DCCPCN Alba, a fost deschisă suprafaţa Sp I/2004, cu dimensiunile de 5,8x3,8 m; suprafaţa a fost împărţită în două carouri cu un martor de 0,8 m lăţime. După operaţia de decopertare a stratului arabil de aprox. 0,3 m, în care materialul arheologic recoltat este răvăşit şi sporadic, a fost surprins stratul de cultură aparţinând culturii Petreşti cu o grosime de aprox. 0,25-0,3 m grosime. A fost identificată o aglomerare de chirpic, o dărâmătură probabil şi puţin material ceramic, ce avea o formă oarecum regulată. Şpăcluirea şi prepararea acestor resturi ale unei posibile structuri de locuire, ne-au oferit posibilitatea de a observa că apare la aceeaşi adâncime, în poziţie primară, ceea ce a condus la identificarea unui nivel de călcare în context cu alte fragmente de chirpic şi ceramice împrăştiate, descoperite în suprafaţă. Sub acest nivel, de la adâncimea de -0,55-0,6 m, apare sterilul arheologic gălbui-lutos cunoscut din săpăturile anterioare. Materialul ceramic recoltat, puţin cantitativ, este tipic purtătorilor culturii Petreşti prin factura pastei, ardere şi formele de vase. Fragmentele ceramice descoperite se încadrează în categoriile intermediară şi grosieră. Nu a fost găsită ceramică ornamentată prin pictură, fapt ce îngreunează o datare mai precisă în cadrul cronologiei interne a culturii. Materialul litic descoperit se rezumă la câteva aşchii de silex. În cantitate foarte redusă este si materialul osteologic. Poziţionarea unităţii de cercetare în raport cu săpăturile şi descoperirile din anii anteriori a permis formarea unei imagini mai clare asupra ariei de extindere a sitului arheologic de la Lumea Nouă. Stratigrafia consemnată prezenţa sterilului arheologic aproape de suprafaţă şi materialele arheologice, majoritatea în stare fragmentară conduc la ideea că zona cercetată se află spre limita vestică a aşezării.
Rezumat:

Situl este situat în partea de NE a oraşului Alba Iulia, în punctul numit de localnici Lumea Nouă şi a fost cercetat în mai multe etape. Cercetările au continuat sub forma săpăturilor arheologice de salvare. În anii 2002 şi 2003 fost deschisă suprafaţa Sp I/2004. La aprox. 0,30 m a fost surprins stratul de cultură aparţinând culturii Petreşti cu o grosime de cca. 0,25-0,30 m grosime. A fost investigată o aglomerare de chirpici care pare a indica o structură de locuire. Fragmentele ceramice descoperite se încadrează în categoriile intermediară şi grosieră. Nu a fost găsită ceramică ornamentată prin pictură, fapt ce îngreunează o datare mai precisă în cadrul cronologiei interne a culturii. Materialul litic descoperit se rezumă la câteva aşchii de silex. În cantitate foarte redusă este şi materialul osteologic. Din punct de vedere stratigrafic s-a constat prezenţa sterilului arheologic aproape de suprafaţă, iar materialele arheologice, majoritatea în stare fragmentară, ne determină să considerăm că zona cercetată se află spre limita vestică a aşezării.