Alba Iulia | Punct: Lumea Nouă | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 1026.05 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
mun. Alba Iulia
Localitate:
Alba Iulia
Punct:
Lumea Nouă
Toponim:
Apulum
Localizare:
| 1026.05 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Sztancs | Diana Maria | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Beldiman | Corneliu | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Industria preistorică a materiilor dure animale
Cercetările de salvare desfăşurate în situl arheologic de la Alba Iulia, punctul “Lumea Nouă” (ALN) în perioada 2005-2006 au prilejuit explorarea unor complexe şi recuperarea unor importante materiale relative la trei secvenţe de ocupare în decursul preistoriei (neo-eneolitic), aferente culturii Vinča, faza B, grupului cultural Foeni şi culturii Petreşti (vezi supra, raportul de cercetare pe anul 2006)1. Din complexele aferente acestora, ca şi din stratul de cultură s-a recuperat o cantitate importantă de materiale osteologice, de origine animală şi umană, ca şi un lot de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale (IMDA). Acesta din urmă face obiectul prezentului raport de analiză. Mai mult de jumătate din efectivul avut la dispoziţie (34 piese) provine din cercetările desfăşurate în anul 2005; 27 piese au fost descoperite în anul 2006. Parte a artefactelor aparţinând IMDA provine dintr-un număr de 9 complexe (locuinţe adâncite de tip bordei; locuinţe de suprafaţă; gropi). Două complexe aparţin culturii Vinča, faza B (bordeiul B3 şi groapa G1). Din inventarul lor s-au recuperat 8 piese; alte 3 piese provin din nivelul aferent acestei culturi. Cinci complexe au fost atribuite de autorul cercetărilor grupului cultural Foeni (bordeiul B1, locuinţa de suprafaţă L1, groapa G1, groapa anexă a complexului C1 - G-C1, groapa/complexul cu resturi scheletice umane - G-RSU). De aici s-au recoltat 21 piese, iar din nivel alte 19. Culturii Petreşti îi aparţin două complexe (locuinţa de suprafaţă L1 şi groapa/complexul cu resturi scheletice umane - G-RSU), care au livrat câte o piesă; din nivel se mai adaugă 8 piese.
În contextul mai larg al valorificării sistematice a descoperirilor IMDA preistorice din România, obiectiv urmărit în ultimii ani şi în mediul cercetării de la noi2, analiza de faţă urmăreşte să ofere o primă sistematizare a datelor privitoare la artefactele din materii dure animale descoperite la ALN. În demersul de extindere a abordărilor multidisciplinare ale vestigiilor din acest sit, materialele, inedite până acum, ne-au fost puse la dispoziţie, pentru o analiză detaliată, de către Mihai Gligor; îi exprimăm şi cu acest prilej mulţumirile noastre. Studiul artefactelor se face în mod unitar, conform reperelor metodologice actuale ale domeniului. Sunt aplicate clasificarea tipologică şi protocolul de analiză puse la punct recent şi care au stat la baza elaborării tezei de doctorat a autorului principal, ca şi a redactării şi publicării a numeroase studii, articole şi rapoarte recente3. Printre avantajele oferite de studiul IMDA de la ALN putem menţiona:
- posibilitatea studiului sistematic al unor loturi IMDA aparţinând unor culturi şi grupuri culturale abordate până acum sporadic sau deloc pe acest plan (cultura Vinča, faza B; grupul cultural Foeni; cultura Petreşti);
-formularea unor consideraţii asupra tipologiei artefactelor şi a paleotehnologiei specifice neo-eneoliticului în spaţiul intracarpatic;
- posibilitatea definirii unor tipuri/subtipuri noi sau rare ale IMDA preistorice;
- analiza artefactelor IMDA provenind din complexe speciale, precum gropile cu resturi scheletice animale şi umane;
- posibilitatea definirii unor repere specifice - metodologice, tipologice, paleotehnologice, paleoeconomice, crono-culturale, la care să se raporteze datele similare din alte situri, publicate sau inedite;
- posibilitatea augmentării lotului prin dezvoltarea săpăturii în următorii ani şi explorarea a noi complexe;
- şansa unei cercetări extinse - exhaustive şi multidisciplinare a sitului, implicit corelarea concluziilor legate de IMDA cu alte seturi de date.
Aspectele metodologice ale demersului care vizează studiul complex al IMDA au fost prezentate în mod detaliat cu mai multe ocazii recente4. Este vorba de:
- criteriile şi structura tipologiei (categorii/ grupe/ tipuri/ subtipuri/ variante/ subvariante);
- structura repertoriului descoperirilor, a fişei individuale, a vocabularului etalonat;
- coordonatele analizei, care urmăresc etapele «lanţului operator»: elementele debitajului şi ale fasonării; amenajările specifice;
- înregistrarea şi interpretarea urmelor macro- şi microscopice ale procedeelor de fabricare, precum şi a urmelor generate de utilizare; formularea ipotezelor legate de rolul funcţional al artefactelor. Tratamentul statistic al datelor în formulă tabelară stă la baza stabilirii concluziilor legate de specificul IMDA studiate, permiţând, în cadrul culturilor şi al fazelor acestora, sesizarea unor aspecte importante, care se constituie în obiectivele demersului diacronic: prezenţa elementelor comune şi a situaţiilor puţin frecvente sau rare în cadrul culturilor şi fazelor/subfazelor acestora; aportul tradiţiei şi al inovaţiei; specificul cultural şi definirea «fosilelor indicatoare»; difuziunea influenţelor etc.
În situl ALN au fost explorate în anii 2005-2006 niveluri cu depuneri arheologice preistorice databile în neo-eneolitic şi atribuite: culturii Vinča, faza B; grupului cultural Foeni; culturii Petreşti. Lotul IMDA de la ALN are un efectiv total de 61 piese (N total = 61). Piesele sunt păstrate în colecţiile Univ. Alba Iulia, IAS. Ele provin atât din complexe atribuite culturilor şi grupului cultural menţionate (N = 31), cât şi din nivelurile aferente (N = 30). Distribuţia pe culturi arată dominarea cantitativă a artefactelor aparţinând grupului cultural Foeni (N = 40); 11 piese sunt atribuite culturii Vinča, faza B (N = 11); cultura Petreşti este reprezentată prin 10 piese (N = 10). Cele mai multe artefacte au fost descoperite în: inventarul B3 - cultura Vinča (7 piese); inventarul B1 - grupul cultural Foeni (9 piese) şi inventarul G-RSU - grupul cultural Foeni (5 piese). Restul complexelor a livrat 1-3 piese. Asocierile tipologice în complexe (locuinţe, gropi, gropi/arii de depunere a defuncţilor) includ 2-4 tipuri (unelte, rar materii prime), ilustrând contexte de fabricare, utilizare, stocare şi abandon: B3 (I A7 + I A15 + I B9 + V A2 d) (cultura Vinča); B1 (I A7 + I A9 + I A11); L1 (I A1 + I A7); G-C1 (I A7 + I A15 + I A17); G-RSU (I A3 + I A7 + I A11 + I G4) (grupul cultural Foeni). Sunt de menţionat trei contexte speciale: groapa anexă a complexului C1 (G-C1), grupul cultural Foeni; în inventarul acesteia, autorul cercetărilor menţionează prezenţa unui craniu de vită şi a unui schelet întreg de câine; în zona gâtului acestuia a fost găsit un pandantiv perforat de scoică; este vorba, probabil, de un complex ritual; materialele respective nu au fost disponibile pentru realizarea prezentului raport; groapa/complexul cu resturi scheletice umane (G-RSU), grupul cultural Foeni; groapa/complexul cu resturi scheletice umane (G-RSU), cultura Petreşti. La solicitarea noastră, autorul săpăturilor a precizat, pe baza criteriilor stratigrafice şi tipologice, apartenenţa culturală a complexelor. Aceste atribuiri crono-culturale, care pot fi supuse nuanţării sau revizuirii parţiale, în funcţie de interpretarea finală a rezultatelor cercetărilor, au stat la baza departajării artefactelor pe culturi şi au impus ordonarea datelor în repertoriu, derularea analizei tehnologice etc. În afara acestor repere, nu putem oferi, deocamdată, date suplimentare asupra contextului de provenienţă a artefactelor.
Pentru repertorierea artefactelor şi buna lor departajare şi identificare/regăsire pe nivelurile corespunzătoare culturilor definite în situl de care ne ocupăm am adoptat următoarele convenţii: situl a primit abrevierea ALN; nivelul aferent culturii Vinča, faza B a fost individualizat de noi prin cifra I; nivelul atribuit grupului cultural Foeni a fost desemnat prin cifra II; nivelul aferent culturii Petreşti a fost individualizat prin cifra III. Au rezultat, astfel, siglele: ALN/I, ALN/II şi ALN/III. Analiza artefactelor s-a derulat pe loturile constituite pe culturi. În repertoriu au fost inserate cele 61 fişe-tip ale artefactelor, reunind, în formulă sintetică, observaţiile şi prelevările referitoare la totalitatea parametrilor cuantificabili semnificativi în plan tipologic, morfometric şi paleotehnologic. Pe baza datelor din fişele de repertoriu (neincluse în textul prezentului raport) se formulează concluziile analizei inserate în prezentul raport.
Datele relative la structura tipologică a fiecărui lot pe culturi şi la provenienţă sunt redate sintetic în anexă. În lotul analizat au fost decelate 3 categorii tipologice (I Unelte; III Podoabe; V Diverse), 6 grupe tipologice (I A Vârfuri; I B Netezitoare; I G Vârfuri oblice; III B Pandantive; III D Mărgele; V A Piese tehnice) şi 15 tipuri. În raport cu lista tipologică elaborată recent şi aplicată în studiul IMDA preistorice din România5, artefactele prezente în repertoriul sitului ALN aparţin unor tipuri relativ comune, neputând evidenţia, deocamdată, piese rare sau unicat; sub acest aspect atrage, totuşi, atenţia, prin contextul de provenienţă (asociere cu resturi scheletice umane) şi starea sa de conservare excepţională, pandantivul ALN/III 8, de tipul III B3, realizat pe fragment de canin de mistreţ şi atribuit culturii Petreşti. Se constată caracterul auster al gamei tipologice, marcată de predominarea vârfurilor diverse (grupa tipologică I A, N = 51); în cadrul ei, frecvente sunt cele realizate pe semimetapodii de ovicaprine (I A7, N = 18), pe segmente de rază de corn de cerb (I A17, N = 11), pe fragmente de corpuri costale de bovine (I A15, N = 7) şi pe semimetapodii de bovine (I A9, N = 6). Urmează netezitoarele pe fragmente de oase lungi de bovine (I B1, N = 5), piesele tehnice (V A2, materii prime, canini de mistreţ, N = 2), vârfurile oblice din corn de cerb (I G4, N = 1), pandantivele pe fragment de canin de mistreţ (III B3, N = 1) şi mărgelele de os (III D1, N = 1).
Cultura Vinča. Structura tipologică a lotului atribuit culturii Vinča (N = 11) include un număr de 2 categorii (I Unelte; V Diverse), 3 grupe tipologice (I A Vârfuri; I B Netezitoare; V A Piese tehnice) şi 11 tipuri. Cel mai bine reprezentată este categoria uneltelor (I); aceasta include 10 piese, între care domină în mod absolut vârfurile.
Grupul cultural Foeni. Structura tipologică a lotului atribuit grupului cultural Foeni (N = 40) include o singură categorie (I Unelte), 3 grupe tipologice (I A Vârfuri; I B Netezitoare; I G Vârfuri oblice) şi 11 tipuri; şi aici vârfurile diverse domină în mod absolut efectivul studiat.
Cultura Petreşti.Structura tipologică a lotului atribuit culturii Petreşti (N = 10) include un număr de 3 categorii (I Unelte; III Podoabe; V Diverse), 5 grupe tipologice (I A Vârfuri; I B Netezitoare; III B Pandantive; III D Mărgele; V A = Piese tehnice) şi 6 tipuri. Cel mai bine reprezentată este categoria uneltelor (I); aceasta include 7 piese, între care domină, de asemenea, vârfurile.
Parametrii morfometrici (exprimaţi în mm) sunt redaţi sintetic în anexă. Din punctul de vedere al expresivităţii dimensionale se remarcă grupa tipologică a vârfurilor (I A), ea având efectivul cel mai mare (N = 51, dintre care 44 piese întregi sau întregibile). Adoptându-se clase de lungimi stabilite în mod convenţional se observă predominarea vârfurilor de clasă mică (II, N = 24 piese) şi mijlocie (III-IV, N = 19 piese); exemplarele de clasă mare sunt excepţionale (V, N = 1) (tabelul nr. 8). Corelarea claselor de lungimi cu tipurile va putea aduce noi precizări în privinţa raportului morfometrie/tipologie. Efectivele prea reduse nu permit conturarea altor concluzii pe baze statistice.
Analiza parametrilor paleotehnologici (de la identificarea specifică şi anatomică a materiei prime şi până la decelarea urmelor de uzură şi formularea ipotezelor legate de rolul funcţional) se va derula distinct pentru fiecare cultură atestată în sit. Formulăm de pe acum observaţia legată de expresivitatea relativ scăzută a IMDA analizate sub raport paleotehnologic; această caracteristică pare să marcheze specificul culturilor neo-eneolitice Vinča, Petreşti şi al grupului cultural Foeni; ea se datorează aplicării unor scheme de fabricare standardizate, în general simple, recurgând la procedee elementare, cu grad mic de combinare6.
Achiziţia materiilor prime semnifică parcurgerea unor etape succedate într-un interval de timp scurt. Sunt atestate 5 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele domestice (Bos taurus); ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus); cervidele - cerbul (Cervus elaphus) şi căpriorul (Capreolus capreolus); suidele - porc mistreţ (Sus scrofa ferus). Ca pondere a speciilor, menţionăm prezenţa dominantă a ovicaprinelor (24 piese) şi a bovinelor domestice (22 piese), urmate de cerb (11 piese), mistreţ (2 piese) şi căprior (1 piesă). Sub raportul elementelor scheletice se constată frecvenţa utilizării oaselor lungi - 39 piese (metapodii, 30 cazuri; oase lungi neidentificabile, 8 cazuri; ulna, un caz), provenind de la mamifere domestice. Urmează, în ordine: coarnele de cervide - raze, ax (12 cazuri, dintre care 11 de cerb şi 1 de căprior); oasele plate (corpuri costale) de mamifere domestice - bovine (7 cazuri); dinţii de mamifere sălbatice - defense de mistreţ (3 cazuri). Situaţia statistică generală a materiilor prime (identificarea specifică şi scheletică) este redată în tabelele nr. 5-6, iar parametrii fiecărei piese sunt inseraţi în tabelul nr. 9.
Cultura Vinča.Sunt atestate 5 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele domestice (Bos taurus); ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus); cervidele - cerbul (Cervus elaphus) şi căpriorul (Capreolus capreolus); suidele - porc mistreţ (Sus scrofa ferus). Ca pondere a speciilor, menţionăm prezenţa dominantă a ovicaprinelor (4 piese) şi a bovinelor domestice (4 piese), urmate de cerb, căprior şi mistreţ (câte o piesă). Sub raportul elementelor scheletice se constată frecvenţa utilizării oaselor lungi - 5 piese (metapodii, 4 cazuri; oase lungi neidentificabile, un caz), provenind de la mamifere domestice. Urmează, în ordine: oasele plate (corpuri costale) de mamifere domestice - bovine (3 cazuri); coarnele de cervide - raze, ax (2 cazuri, dintre care 1 de cerb şi 1 de căprior); dinţii de mamifere sălbatice - defense de mistreţ (un caz).
Grupul cultural Foeni.Sunt atestate 3 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele domestice (Bos taurus); ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus); cervidele - cerbul (Cervus elaphus). Ca pondere a speciilor, menţionăm prezenţa dominantă a ovicaprinelor (18 piese) şi a bovinelor domestice (16 piese), urmate de cerb (6 piese). Sub raportul elementelor scheletice se constată frecvenţa utilizării oaselor lungi - 31 piese (metapodii, 24 cazuri; oase lungi neidentificabile, 6 cazuri; ulna, un caz), provenind de la mamifere domestice. Urmează, în ordine: coarnele de cervide - raze, ax (6 cazuri, dintre care 5 de cerb şi 1 de căprior) şi oasele plate (corpuri costale) de mamifere domestice - bovine (3 cazuri).
Cultura Petreşti.Sunt atestate 4 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele domestice (Bos taurus); ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus); cervidele - cerbul (Cervus elaphus) şi suidele - porc mistreţ (Sus scrofa ferus). Ca pondere a speciilor, menţionăm prezenţa dominantă a cerbului (4 piese), urmat de ovicaprine, bovine domestice şi mistreţ (fiecare specie reprezentată prin câte 2 piese). Sub raportul elementelor scheletice se constată frecvenţa utilizării coarnelor de cervide - raze (4 cazuri, cerb); urmează oasele lungi - 3 piese (metapodii, 2 cazuri; oase lungi neidentificabile, un caz); dinţii de mamifere sălbatice - defense de mistreţ (2 cazuri); oasele plate (corpuri costale) de mamifere domestice - bovine (un caz).
Debitajul urmăreşte prelevarea unui fragment de materie primă şi schiţarea formei brute a artefactului. Pentru lotul analizat el înregistrează aplicarea unui număr de 6 procedee distincte: percuţia directă/despicarea; percuţia directă/fracturarea; percuţia directă/cioplirea; percuţia indirectă/despicarea; şănţuirea axială (unilaterală şi bilaterală); abraziunea în suprafaţă. Aceste procedee sunt atestate ca unică intervenţie în etapa debitajului sau, de cele mai multe ori, ca procedee complementare, care se combină în scheme de debitaj relativ simple, cu două-trei etape distincte. Evaluarea cantitativă generică indică faptul că domină în mod absolut recurgerea la procedeul simplu, cu grad redus de precizie, al percuţiei directe/despicării (35 cazuri), aplicat mai ales în cazul debitajului oaselor lungi şi plate. Urmează, în ordinea reprezentării pe artefactele studiate: procedeul sofisticat, de precizie, al şănţuirii axiale (unilaterale sau bilaterale) (19 cazuri), aplicat în cazul debitajului oaselor lungi şi al dinţilor de mistreţ; percuţia directă/fracturarea (16 cazuri); percuţia directă/cioplirea (13 cazuri), procedee aplicate în cazul debitajului cornului de cervide. Între procedeele rar aplicate sunt abraziunea axială şi percuţia indirectă/despicarea (câte 4 cazuri). Procedeele decelate sunt aplicate în formulă unică (PD/D, PD/F) sau combinate în scheme cu 2-3 componente (As + PD/D; PD/D + PD/C; PD/D + PI/D; PD/C + PD/F; Şa + PD/D; Şa + PD/D + PD/F). În ambianţa tehnologică a culturilor neo-eneolitice, utilajul litic cioplit şi şlefuit utilizat în debitajul materiilor dure animale se regăseşte în mod curent (lame, gratoare, burine, vârfuri, dăltiţe, topoare, polizoare, lespezi pentru şlefuit etc.); urmele specifice păstrate pe artefacte dovedesc folosirea acestei game de unelte. Datele relative la etapa debitajului în cadrul lotului analizat sunt redate sintetic în tabelul nr. 9.
Cultura Vinča.Etapa debitajului înregistrează aplicarea a 4 procedee tehnice: percuţia directă/despicarea (PD/D); percuţia directă/fracturarea (PD/F); abraziunea în suprafaţă (As); percuţia directă/cioplirea (PD/C). Domină absolut recurgerea la percuţia directă/despicarea (8 cazuri); urmează, în ordine: percuţia directă/fracturarea (3 cazuri), abraziunea în suprafaţă (3 cazuri) şi percuţia directă/cioplirea (un caz).
Grupul cultural Foeni.Etapa debitajului înregistrează aplicarea a 6 procedee tehnice: percuţia directă/despicarea (PD/D); şănţuirea axială (unilaterală şi bilaterală) (Şa); percuţia directă/fracturarea (PD/F); percuţia directă/cioplirea (PD/C); percuţia indirectă/despicarea (PI/D); abraziunea în suprafaţă. Domină în mod absolut recurgerea la percuţia directă/despicarea (33 cazuri), urmată de şănţuirea axială (16 cazuri). Restul procedeelor este atestat într-un număr mai redus de cazuri: percuţia directă/fracturarea (8 cazuri); percuţia directă/cioplirea (7 cazuri); percuţia indirectă/despicarea (3 cazuri); abraziunea în suprafaţă (un caz).
Cultura Petreşti.Etapa debitajului înregistrează aplicarea a 5 procedee tehnice: percuţia directă/fracturarea (PD/F); percuţia directă/cioplirea (PD/C); percuţia directă/despicarea (PD/D); şănţuirea axială (Şa); percuţia indirectă/despicarea (PI/D). Domină percuţia directă/fracturarea şi percuţia directă/cioplirea (câte 5 cazuri); percuţia directă/despicarea este atestată în 4 cazuri, fiind urmată de şănţuirea axială (3 cazuri) şi percuţia indirectă/despicarea (un caz).
Procedeele fasonării şi ale finisării nu sunt cu mult mai numeroase decât cele aplicate în etapa debitajului. Se urmărea atât obţinerea formei definitive a obiectului, cât şi amenajarea unor detalii morfo-tehno-funcţionale specifice. De asemenea, aici se includ şi: tratamentul termic; amenajarea dispozitivului care servea la fixarea prin suspendare pe o fibră sau fir oarecare (perforaţii); finisarea suprafeţelor sau a perforaţiilor (alezarea) etc. Observăm predominarea abraziunii multidirecţionale (Am) ca procedeu de bază al fasonării, generalizat în realizarea artefactelor din materii dure animale începând cu neoliticul (54 cazuri). Urmează percuţia directă/cioplirea (PD/C), aplicată mai ales în realizarea artefactelor de corn (12 cazuri). Aplicarea (probabilă) a tratamentului termic (TrT) (prin încălzirea la flacără sau coacerea în cenuşă fierbinte) se întâlneşte în cazul vârfurilor de os. Aici trebuie exprimată rezerva legată de posibilitatea ca unele piese să fi fost arse accidental. Între procedeele rar semnalate în cadrul lotului analizat se înscriu: perforarea bilaterală (PfB) prin rotaţie rapidă - cu sfredelul (Sfr) şi alezarea (Al), prezente la amenajarea specifică - fasonarea uneltelor de ţesut şi a obiectelor de podoabă (3 cazuri); abraziunea axială (Aa), 2 cazuri; excavarea (scobirea) ţesutului spongios al cornului de cerb (Sc), un caz; perforarea bilaterală (PfB) prin rotaţie alternativă (RotA) - folosindu-se probabil o piesă litică manevrată direct şi alezarea (Al), prezente la amenajarea specifică - fasonarea uneltelor masive din corn de cerb (topor, săpăligă), un caz. Procedeele decelate sunt aplicate în formulă unică (Am, Aa, PD/C) sau combinate în scheme de fasonare cu 2-5 componente (Am + PD/C; Am + PD/C + PfB + Sc + Al; Am + PfB + Al). Piesele perforate sunt puţin numeroase (4 cazuri). În primul rând este vorba de: două vârfuri de os cu perforaţie proximală, utilizate probabil la ţesut/împletit (ALN/II 29; ALN/II 40); vârful oblic perforat pe bază de ax de corn de cerb (topor, săpăligă, ALN/II 38); pandantivul (sau plăcuţa) cu două perforaţii, realizată pe fragment de defensă de mistreţ (ALN/III 8). Este de remarcat combinaţia procedeelor tehnice atestate în cazul acestor piese. Vârfurile de os au fost fasonate prin abraziune multidirecţională, iar perforaţiile realizate bilateral asimetric prin rotaţie rapidă cu ajutorul sfredelului. două piese. Vârful oblic perforat prezintă o perforaţie bilaterală realizată prin cioplirea ţesutului compact, scobirea ţesutului spongios, perforare şi alezare prin rotaţie alternativă. În cazul pandantivului (sau plăcuţei) pe fragment de defensă de mistreţ, amenajarea dispozitivului de suspendare (două perforaţii la extremităţi) a fost executată bilateral, fără prepararea suprafeţei, vădind adaptarea optimă a procedeului la parametrii morfometrici şi de duritate ai materiei prime; s-a folosit, probabil, sfredelul simplu, armat cu vârf litic, manevrat prin rotaţie continuă sau sfredelul cu arc. Perforaţiile, asimetrice (ample pe FI a piesei) au fost finisate prin alezare (rotaţie). În ceea ce priveşte fixarea în suport, remarcăm frecvenţa redusă a pieselor compozite, prevăzute cu mâner, coadă sau fixate pe o fibră/fir. Netezitoarele realizate pe fragmente diafizare de oase lungi (tipul I B1, 2 piese aparţinând grupului cultural Foeni, ALN/II 36 şi ALN/II 37) se utilizau foarte probabil fixate axial pozitiv în mânere de lemn sau de corn de cerb. Fixarea transversală de tip negativ (prin amenajarea unui dispozitiv de fixare a cozii de lemn - perforaţie transversală) este prezentă cu un singur caz, cel al piesei ALN/II 38, atribuită grupului cultural Foeni. Fixarea transversală de tip negativ (prin amenajarea unui dispozitiv de suspendare sau de fixare prin coasere - perforaţie transversală) este prezentă cu un singur caz, aparţinând culturii Petreşti (pandantivul sau plăcuţa pe fragment de canin de mistreţ, ALN/III 8). Fixarea axială de tip negativ (prin utilizarea cavităţii medulare) este prezentă, de asemenea, cu un singur caz, cel al mărgelei de os ALN/III 10. Datele relative la procedeele fasonării şi la fixarea în suport sunt sintetizate în tabelul nr. 9.
Cultura Vinča.Procedeele de fasonare decelate în cazul lotului IMDA atribuit acestei culturi sunt în număr de 2: abraziunea multidirecţională (Am) (9 cazuri); percuţia directă/cioplirea (PD/C) (2 cazuri). Nu avem atestate amenajări specifice (perforaţii etc.) şi nici piese compozite, prevăzute cu mâner.
Grupul cultural Foeni.Procedeele de fasonare decelate în cazul lotului IMDA atribuit acestui grup cultural sunt în număr de 6: abraziunea multidirecţională (Am) (37 cazuri); percuţia directă/cioplirea (PD/C) (6 cazuri); alezarea (Al) (2 cazuri); perforarea bilaterală cu sfredelul (PfB, Sfr), un caz; excavarea (scobirea) ţesutului spongios (S, un caz); perforarea bilaterală cu sfredelul (PfB, RotA), un caz. În privinţa fixării în suport, se remarcă frecvenţa redusă a pieselor compozite, prevăzute cu mâner de lemn sau de corn de cerb sau coadă de lemn; fixarea axială distală de tip pozitiv (netezitoarele de tip I B1, 2 cazuri); fixarea transversală de tip negativ (vârf oblic perforat pe bază de corn de cerb de tip I G4, un caz).
Cultura Petreşti.Procedeele de fasonare atestate în cazul lotului IMDA atribuit acestei culturi sunt în număr de 4: abraziunea multidirecţională (Am), 7 cazuri; percuţia directă/cioplirea (PD/C), 4 cazuri; abraziunea axială (Aa), 2 cazuri; perforarea bilaterală cu sfredelul (PfB, Sfr), un caz. Ca piese fixate pe fir/fibră transversal negativ sau axial negativ prin suspendare sau coasere menţionăm pandantivul pe fragment de canin de mistreţ de tipul III B1 şi mărgeaua de os de tipul III D1.
Examinarea sistematică a suprafeţelor artefactelor (cu ochiul liber, cu lupa şi în microscopie optică de mică putere) întregului lot IMDA de la ALN a relevat prezenţa singulară sau combinată a mai multor tipuri de urme de uzură, care, cu un grad mai mare sau mai mic de probabilitate, sugerează funcţionalitatea pieselor respective. Au fost decelate 5 tipuri de urme de folosire. Aproape nelipsite sunt urmele de tocire şi de lustru (Tc, L), intense sau superficiale (43 cazuri). Urmează fracturile curente (14 cazuri), rezultate prin impact frontal (FI, 7 cazuri), prin aplicarea unor forţe laterale (FL, 6 cazuri) sau prin aplicarea presiunii (FP, un caz). Striurile de utilizare (AF) însoţesc urmele de tocire şi lustru în 3 cazuri. Datele relative la urmele de utilizare decelate pe piesele studiate şi rolul lor funcţional prezumat sunt sintetizate în tabelul nr. 9.
Cultura Vinča.În lotul atribuit culturii Vinča se constată prezenţa asociată a următoarelor tipuri de urme de uzură şi caracterizează, în mod curent, afectarea părţii active a artefactelor: tocirea, lustrul (Tc, L, 7 cazuri); fracturarea prin acţiunea forţelor laterale (FL, un caz); tocirea, lustrul, striurile de uzură, fracturarea prin presiune (Tc, L, AF, FP), un caz.
Grupul cultural Foeni.În lotul atribuit acestui grup cultural se constată prezenţa asociată a următoarelor tipuri de urme de uzură: tocirea, lustrul (Tc, L, 25 cazuri); tocirea, lustrul, fracturarea prin acţiunea forţelor laterale (Tc, L, FL, 5 cazuri); tocirea, lustrul, fracturarea prin acţiunea forţelor laterale (Tc, L, FL, 5 cazuri); fracturarea prin impact (FI, 3 cazuri); tocirea, lustrul, abraziunea funcţională (Tc, L, AF, 2 cazuri).
Cultura Petreşti.În lotul atribuit acestei culturi se constată prezenţa următoarelor tipuri de urme de uzură: fracturarea prin impact (FI, 4 piese); tocirea, lustrul (Tc, L, 3 cazuri); abraziunea funcţională (AF, 2 cazuri).
Analiza urmelor de uzură, ca şi comparaţiile cu situaţiile decelate prin studiile paleoetnologice detaliază aspectele în conexiune cu ocupaţiile documentate de artefactele IMDA şi implicarea acestora în alte sectoare ale ambianţei paleotehnologice:
- pentru vârfuri: perforarea şi asamblarea pieilor şi a materialelor textile (cusutul); ţesutul; împletitul fibrelor vegetale şi animale; debitajul lamelar al materialelor litice (chasse lame); prelucrarea solului - grădinărit (plantator); vânătoarea (procurarea eventuală a coarnelor de cerb);
- pentru netezitoare: prelucrarea pieilor şi a lemnului;
- pentru vârful oblic: prelucrarea lemnului, prelucrarea solului - grădinărit (săpăligă), armă; vânătoarea (procurarea eventuală a coarnelor de cerb);
- materiile prime (dinţi - canini de mistreţ) atestă fabricarea pieselor de podoabă, precum pandantivele sau plăcuţele, ca şi vânătoarea;
- manifestările simbolice sunt ilustrate de prezenţa podoabelor (un pandantiv pe fragment de canin de mistreţ - ALN/III 8 şi o mărgea de os - ALN/III 10).
Pentru lotul de artefacte studiat, asocierea diverselor tipuri de piese din materii dure animale ilustrează contextele curente domestice in situ de fabricare, de utilizare şi de stocare sau de abandon (contexte intra-sit), ca şi, sporadic, contexte extra-sit, legate de culegerea coarnelor de cervide şi de vânătoare, care prilejuia procurarea unor materii prime (coarne de cervide şi defense de mistreţ). Alături de aceste situaţii avem şi cazurile speciale ale prezenţei artefactelor IMDA în gropi cu diverse destinaţii probabile (menajere sau de cult: G1, G-C1) sau în aria depunerilor de indivizi umani (G-RSU); rolul funcţional al acestor complexe urmează a se stabili după valorificarea integrală a rezultatelor cercetărilor, astfel putând fi formulate şi unele consideraţii asupra raportului dintre artefactele IMDA şi depunerile respective. Semnalăm şi indiciile, importante, deşi foarte puţine, legate de fabricarea artefactelor IMDA, oferite de piesele tehnice (materii prime în curs de prelucrare, cum este piesa ALN/III 9, fragment de canin de mistreţ fasonat în vederea amenajării probabile a unui pandantiv sau plăcuţă de tip III B3). Aceste constatări sporesc valoarea documentară a lotului de la ALN. Este astfel de acceptat ipoteza după care fabricarea artefactelor din materii dure animale se făcea în contextul domestic şi nu ilustra practicarea unui meşteşug specializat. Gama tipo-funcţională a lotului IMDA analizat este compatibilă cu specificul activităţilor ipotetice derulate într-un sit de ocupare permanentă; creşterea animalelor şi prelucrarea continuă a produselor rezultate din această ocupaţie de bază par să aibă un reflex preponderent în seria artefactelor discutate de noi: prelucrarea materiilor dure animale, a pieilor, a fibrelor de origine animală provenind de la ovicaprine şi bovine. La acestea se adaugă ocupaţiile complementare: vânătoarea, prelucrarea materialelor litice, a lemnului, a solului etc. Aşa cum s-a subliniat şi mai sus, expresivitatea relativ scăzută a lotului IMDA analizat din perspectivă paleotehnologică marchează specificul culturilor neo-eneolitice şi se datorează aplicării unor scheme de fabricare standardizate, simple, recurgând la procedee elementare, cu grad mic de combinare. Concluziile noastre, expuse aici în formă preliminară sunt limitate de absenţa, deocamdată, a altor seturi de date, respectiv, examinarea exhaustivă a lotului materialului paleofaunistic, demers care poate spori efectivul artefactelor IMDA; diagnoza paleofaunei; datele asupra ambianţei paleotehnologice (industria litică etc.). Efectivele IMDA pe culturi nu sunt prea consistente, ceea ce restricţionează, de asemenea, semnificativ încheierile formulabile, amplitudinea efectivului studiat condiţionând valabilitatea concluziilor. În cadrul analizei nu au fost atestate tipuri noi pentru culturile respective; printre tipurile rare putem menţiona pandantivul ALN/III 8, de tipul III B3, realizat pe fragment de canin de mistreţ şi atribuit culturii Petreşti, descoperit în asociere cu resturi scheletice umane. Prilejul de faţă oferă premiera aplicării integrale a protocolului de analiză asupra unor loturi IMDA aparţinând culturii Vinča, faza B şi grupului cultural Foeni; totodată s-a putut continua studiul IMDA aparţinând culturii Petreşti, iniţiat recent7. Datele etalate în prezentul raport de analiză au valoare ilustrativă pentru fenomenul paleotehnologic abordat şi pot deveni un reper pentru studiile viitoare asupra IMDA preistorice. [Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs].
Bibliografie:
Note:
1.
1. Gligor et alii 2006; Gligor, Florescu, Breazu 2006.
2. Beldiman 1999; Beldiman, Luca, Roman, Diaconescu 2004; Beldiman, Sztancs 2005a - cu bibliografia; Beldiman, Sztancs 2005b; Beldiman, Sztancs 2005c; Beldiman, Sztancs 2006.
3. Beldiman, Sztancs 2005a - cu bibliografia.
4. Beldiman, Sztancs 2005b; Beldiman, Sztancs 2005c; Beldiman, Sztancs 2006.
5. Beldiman 1999; Beldiman, Sztancs 2005a - cu bibliografia.
6. Beldiman 1999; Beldiman, Sztancs 2005a - cu bibliografia; Beldiman, Sztancs 2005c.
7. Beldiman, Luca, Roman, Diaconescu 2004; Beldiman, Sztancs 2005a; Beldiman, Sztancs 2005b; Beldiman, Sztancs 2006.