Alba Iulia | Punct: Cartier Cetate | Anul: 2014
Descriere:
Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar; Domestic;
Tipuri de sit:
Sanctuar; Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 1026.12 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
mun. Alba Iulia
Localitate:
Alba Iulia
Punct:
Cartier Cetate
Sector:
Mithraeum III
Localizare:
| 1026.12 |
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Rustoiu | Aurel | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
Michael | Joyce | participant | Instiuție Nedefinită |
Constantin | Inel | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Oargă | Ovidiu | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Rustoiu | Gabriel | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Ciută | Beatrice | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
Bobăilă | Rareș | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
Drăgan | Andreea | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Egri | Mariana Elena | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Mustaţă | Silvia | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Petruţ | David | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Stan | Marius | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Gaspar | Răzvan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Szabó | Csaba | participant | University of Pécs |
McCarty | Matthew | participant | Princeton University, USA |
Ryan | Kathleen | participant | Princeton University, USA |
Lowy | Rebecca | participant | Princeton University, USA |
Bissell | Tess | participant | Princeton University, USA |
Spencer | Margaret | participant | Princeton University, USA |
Dobos | Alpár | participant | Universitatea ELTE Budapesta, Ungaria |
Edwards | Erin | participant | University of Maryland, USA |
McKinnon | Shaun | participant | University of Alberta, Canada |
Ion | Sabina | participant | University of Cincinnati, USA |
Raport:
Cercetările arheologice din anul 2014 în punctul Cartier Cetate, obiectiv Mithraeum III, din Alba Iulia, judeţul Alba, s-au desfăşurat pe baza unui proiect multi-anual de cercetare, iniţiat în anul 2013 şi dezvoltat de Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia în parteneriat cu Universitatea Princeton (SUA), Universitatea Babeş- Bolyai Cluj-Napoca şi Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj- Napoca. Principalul scop al campaniei din acest an, desfăşurată în perioada iulie – august 2014, a fost continuarea cercetărilor din anul 2013 prin extinderea spre sud a suprafeţei deja investigate, pentru a dezveli integral clădirea sanctuarului lui Mithras identificată în 2008. Cercetările s-au desfăşurat conform autorizaţiei de cercetare arheologică sistematică nr. 12/2014, fiind finanţate de către Universitatea Princeton şi Andrew Gardner Magic Fund, USA.
Din punct de vedere metodologic, s-a optat pentru cercetarea şi înregistrarea datelor arheologice pe baza sistemului „single context recording”, care implică excavarea şi înregistrarea geo-referenţiată a fiecărui context arheologic identificat în teren,precum şi a elementelor arhitecturale, artefactelor şi ecofactelor
asociate.
Suprafaţa excavată în anul precedent, având dimensiunile de 17 x 9 m, a fost extinsă spre sud printr-o nouă suprafaţă de 17 x5 m. Scopul principal a fost de a dezveli latura sudică a sanctuarului, care include fundaţia băncii sudice din sala centrală, precum şi toată partea din stânga a antecamerei. Un alt scop a fost de a rezolva problema extinderii spre sud a locuinţei medievale (12 – 13 p.Chr.) parţial identificate în 2013 în colţul sud-vestic al sanctuarului.
Cercetările arheologice din 2014 au dus la dezvelirea în proporţie de aproximativ 90% a planimetriei sanctuarului, rămânând de rezolvat doar situaţia zonei din spatele sălii centrale, în care prospecţiile geofizice din acest an par să indice prezenţa unei abside. Starea de prezervare a laturii sudice a sanctuarului este similară cu cea a restului structurii, în sensul în care doar fundaţia s-a păstrat bine, fiind construită din piatră de râu legată cu mortar. Din elevaţia propriu-zisă a zidurilor, precum şi din podeaua confecţionată din elemente ceramice, s-a păstrat foarte puţin, dar s-au putut recolta câteva fragmente de tencuială pictată, precum şi multe fragmente din substrucţia podelei. Cercetarea integrală a fundaţiilor sanctuarului a relevat şi maniera de amenajare a terenului pe care acesta a fost construit. Astfel zona construcţiei, care la origine era foarte înclinată, a fost sistematic nivelată cu ajutorul unor umpluturi de sol lutos brun-gălbui, bine compactate, care au compensat panta naturală în special pe direcţia nord-est şi est. Tot pentru compensarea pantei naturale, fundaţiile sanctuarului sunt mai înalte în aceste direcţii.
Aceleaşi cercetări din 2014 au identificat şi planimetria şi fazele constructive ale antecamerei sanctuarului. Astfel, în prima fază antecamera a constat dintr-o singură încăpere a cărei lăţime corespunde cu cea a sălii centrale. În faza a doua, antecamera a fost împărţită în două camere mai mici, inegale ca dimensiuni, prin construirea unui zid interior, din care s-a păstrat doar fundaţia, perpendicular pe zidul faţadei. În interior, camera mai mică din stânga intrării pare să fi fost decorată cu semicoloane scunde din calcar, adosate la zidul faţadei, având în vedere descoperirea uneia dintre ele, căzută într-un colţ. Podeaua antecamerei a fost puternic afectată de o locuire care a fost provizoriu datată în secolele 10–11 p.Chr. pe baza materialului arheologic recuperat. Tot în legătură cu antecamera, au fost identificate şi urmele intrării în sanctuar aparţinând fazei a doua, respectiv un postament scund rectangular, confecţionat din piatră de râu legată cu mortar, adosat la faţadă.
Extinderea spre sud a cercetărilor a permis şi identificarea mai multor urme aparţinând perioadei medievale. Astfel, în colţul sud-vestic al sanctuarului s-a continuat dezvelirea locuinţei aparţinând secolelor 12 – 13 p.Chr, identificată în 2013. Aceasta are o formă cvasi-rectangulară, cu stâlpi de colţ şi intermediari din lemn şi cu „fundaţii” din piatră de râu de dimensiuni mari, elemente arhitecturale şi fragmente de monumente romane reciclate. Pe lângă cuptorul pietrar identificat în 2013, pe latura vestică a locuinţei a mai fost identificată în 2014 o groapă de provizii în formă de clopot, având o deschidere ovală. Groapa de provizii avea pe fund un strat din piatră de râu, iar partea inferioară a pereţilor era căptuşită cu cărămizi romane întregi sau fragmentare puse pe cant. Umplutura gropii a conţinut foarte puţin inventar, constând din câteva oase animale şi fragmente ceramice mici.
În exteriorul sanctuarului, pe latura sa sudică, au fost descoperite câteva grămezi de cărămizi şi ţigle romane, mai mult sau mai puţin fragmentare, care par să fi fost sistematic colectate şi reciclate după abandonarea construcţiei, în legătură cu activităţile din perioada medievală târzie din această zonă. Ipoteza este de asemenea susţinută de prezenţa unei alte structuri rectangulare în colţul sud-estic al suprafeţei cercetate în 2014, afectând puţin şi colţul sud-estic al antecamerei sanctuarului. Această structură a fost construită din bârne de lemn şi a fost înconjurată pe cel puţin două laturi de un „pavaj” din cărămizi şi ţigle romane întregi. Având în vedere că această structură se continuă în profilul sudic al suprafeţei excavate în 2014, funcţiile şi planimetria sa exactă vor fi elucidate în campania din 2015, odată cu extinderea suplimentară a suprafeţei spre sud. Este însă destul de clar că în ultima fază, după abandonare, această structură a fost folosită ca groapă de gunoi, conţinând mai ales numeroase resturi animale, precum şi ceramică medievală târzie.
Inventarul arheologic recuperat în această campanie constă din: elemente arhitecturale din calcar, gresie şi ceramică, multă ceramică romană, medievală şi modernă, instrumente de iluminat, vase fragmentare de sticlă, obiecte diverse din fier, bronz, argint, os, cahle fragmentare, monede romane şi austriece, precum şi o mare cantitate de oase de animale aparţinând diferitelor perioade. Conform legislaţiei în vigoare, materialul arheologic s-a predat pentru înregistrare, conservare şi restaurare la MNUAI. S-au recoltat de asemenea mai multe probe de sol, materiale de construcţii, palinologice, arheobotanice şi arheozoologice care au fost predate pentru analiză la laboratoarele de specialitate cu care s-au încheiat acorduri de colaborare.